"CLXIII" – 19 rezultate
0.00 secundeMeilisearchCLXIII
de Eugen Bîrziche
Natura s-a îmbolnăvit...; E palidă și suferindă. Îi curge nasul – lac sub geam Iar frunzele..., de vânt, Se-adună până-n grindă. Icnind..., tușind..., Că-i vreme rea, S-ascunde pe sub strașini Și...
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLXIII
de George Gordon Noel Byron
De-i drept că Prometeu răpi scânteia, Sădind-o-n om, ea zeilor plătită Le-a fost în marmură după aceea. De muritoare mâini de-i făurită, Un duh nemuritor în ea palpită, De-a socotit-o sacră însuși...
CLXXIII
de catalina
Nu era decit o barca pierduta in departare, pe intinsul linistit al marii. Exista, fara indoiala, Doamne, o alta ordine in care pescarul acela in barca sa mi-ar parea flacara de fervoare sau nod de...
CLXII
de Eugen Bîrziche
Plouă... Cerul gri, fără orizont, În spate îl duc; M-apasă, mă chinui’ și doare... Este toamnă de mult. Plouă..., În suflet cu lacrimi Săpând în maluri de lut. Pe uliți fumul se-ndeasă Născând din...
Sonetul CXIII
de William Shakespeare
Lipsindu-mi tu, cu mintea doar te sorb, Căci văzu-n care mintea mea se-ncrede În parte-i teafăr și în parte-i orb; Pare-a vedea și totuși nu mai vede. Din vina lui la inimă n-ajunge Nici floarea și...
Sonetul CXXIII
de William Shakespeare
N-o să te lauzi, vreme, niciodat’ Că eu mă schimb ; a tale piramide Nici noi nu-mi par, nici n-au nimic ciudat ; Veștmîntul lor același lut cuprinde ! Trăim puțin, de-aceea ne încîntă Cînd...
Sonet CXIII de William Shakespeare
de Cristian Vasiliu
La despărțire, irisul, spre minte S-a reîntors și visul mi-l veghează; Juma\'te-nchis, se străduie cuminte Să mai arunce-n juru-mi câte-o rază, Dar nu trimite inimii-mpietrite Conturul clar de aripi...
Sonet CXIII
de William Shakespeare
La despărțire, irisul, spre minte S-a reîntors și visul mi-l veghează; Juma\'te-nchis, se străduie cuminte Să mai arunce-n juru-mi câte-o rază, Dar nu trimite inimii-mpietrite Conturul clar de aripi...
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLXXIII
de George Gordon Noel Byron
Ci iată lacul Nemi, între dealuri Împădurite, încât cruntul vânt, Ce smulge arbori și stârnește valuri, Dând spumelor spre cer cumplit avânt, Nu-i tulbură oglinzile, ce-i sunt Reci, limpezi precum...
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLXXII
de George Gordon Noel Byron
Avea și ea aceeași soartă poate... Dar inima nu crede! Preafrumoasă Și plină de firească bunătate, Ea, de curând și mamă, și mireasă, O, cât de singuri și pustii ne lasă, De la augustu-i soț, la om...
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLXVIII
de George Gordon Noel Byron
O, unde ești, vlăstar de falnici regi? Speranța multor nații e zdrobită! Tu, moarte cruntă, nu puteai s-alegi Pe una mai de rând, mai neiubită? La miez de noapte, mamă de-o clipită, Când mai gemeai...
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLXVII
de George Gordon Noel Byron
Dar liniște! Din hău aud o larmă Un murmur surd, un murmur de departe, Cum iscă un popor la ceas de-alarmă, Atunci când Soarta l-a rănit de moarte. Pământul geme și-n genuni iar sparte Fantome noi...
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLXII
de George Gordon Noel Byron
Dar formele-i sunt vis, vis de iubire Al unei nimfe solitare, goale, Dorindu-și un nemuritor drept mire – Un vis al frumuseții ideale, Din clipa când ființe ireale, Nemuritoare plăsmuim în gând,...
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLVIII
de George Gordon Noel Byron
Căci slab tu prin virtuțile trupești, Treptat prinzi vastul tot – și n-ai cuvinte Pentru adânci simțiri dumnezeiești; Și-aici, în fața catedralei sfinte, Te simți prea mic prin suflet și prin minte,...
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLIII
de George Gordon Noel Byron
Dar iată Domul vast pe lângă care Chilie-i al Dianei templu-ales; Lui Christ zidit e-n locul unde-și are Mormânt martirul lui... Eu, la Efes, Văzut-am cum șacali, hiene,-ades La umbra templului...
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CXLIII
de George Gordon Noel Byron
Ruini! Dar ce ruini! Din lespezi rupte De-aici s-au ridicat cetăți, palate, Orașe chiar, de veacuri neîntrerupte! De unde s-au mai smuls aceste toate Nu vezi... cadavrul lui nemăsurat e... Ori...
Fragmente
de Emydor Radoi
FEMEIA 280 Femeia este iubita asa cum este iubita muzica, e iubit luxul. Este spirituala sau este sentimentala si este dorita. Dar ceea ce crede, ceea ce simte, ceea ce poarta in gand … nu...
Un cântec și-un lătrat de câine
de Ioan-Mircea Popovici
Să vezi și tu câtă respirație este în ce credeam că-i doar o iluzie... să simți cum dorul și adorația magilor au ajuns pe țărmul meu... revin înmulțit și îmbunătățit de dorul tău... de dragul tău......
daaa , tot acestea imi plac si mei...mersic
la CCXIII de Vasile Voiculescu