"Căprioara pierdută" – 1829 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
MBMatteo Maria Boiardo
1440 (sau 1441) - 1494 Născut la Scandiano, lângă Reggio Emilia, într-o familie nobilă. În paralel cu importante funcții politice (a fost, pe rând, gentilom al curții ducelui de Ferrara, guvernator al Modenei și guvernator de Reggio, unde a și murit) a știut să trăiască în cultul poeziei. A scris numeroase poeme, atât în italiană cât și în latină, dar meritul său cel mai important rămâne acela de a fi creat modelul epocii cavalerești italiene prin capodopera sa, Orlando innamorato. Canțonierul său, intitulat Amorum libri tres (Cele trei cărți ale Iubirii) este probabil cel mai important produs al liricii italiene din secolul XV. Lucrarea parcurge bucuriile, suferințele și regretele iubirii sale pentru Antonia Caprara. Sonetele se disting printr-un decorativism prețios, de factură gotică, aplicat peste o vie sensibilitate peisagistică, înfiorată de briza hedonismului.
2 poezii, 0 proze
Căprioara pierdută
de Cristian Petru Balan
Bătrânul pădurar s-a-ntors din largul zării La casa-i din pădure-ascunsă-ntre coline. Acolo, -n dreptul curții, în mijlocul cărării, Găsi o căprioară culcată sub glicine. S-a aplecat cu grijă și-n...
Ochii tăi de căprioară…
de Musca Liviu Dumitru
Ochii tăi de căprioară… Ai ochi de căprioară umezi, Ce oglindesc izvoare limpezi, Freamăt din codrii seculari… Ce-n univers devin astrali. Plăpând ți-e sufletul în atingeri, Cu glasul cristalin de...
Eu beat
de Baubec Izzet
Din rănile pământului tresare o mireasmă, Pierdută ca un zvon pe scoarțele arborilor, Acolo unde dintre fagi, țâșnește-o căprioară, Sufletul meu se spovedește zărilor. Din lacul alb de spoleiala...
Cosmogonie
de Mariana Stratulat
Noapte de noapte (după miezul nopții) zidesc păduri la ferestre să nu-mi zboare, din vise, amintirea păsărilor înfometate de nemurire. Îmi place să cred că, așteptând un înger, nu visez alămurile,...
Cosmogonie
de Mariana Stratulat
Noapte de noapte (după miezul nopții) zidesc păduri la ferestre să nu-mi zboare, din vise, amintirea păsărilor înfometate de nemurire. Îmi place să cred că, așteptând un înger, nu visez alămurile,...
tu clipind din gene false și trecând pe lângă mine
de Sebastian Dorin Barna
e ciudat cum simt așa ca o cutremurare undeva la periferia ființei mele ființa ta cu rochița ridicată nevinovat ca și umerii cu uimirea ridicând din ei și nevinovăția vicleană făcându-și codițe de...
Dușmanul
de Lesenciuc Teodor
În munte era liniște. Ca întotdeauna. Doar foșnetele gingașe ale ființelor pădurii spintecau pacea milenară. Căprioara pășea agale pe cărarea îngustă. Nu privea nici în stânga nici în dreapta, era la...
Tragedia destinului
de enache ion
Tragedia destinului In doua saptamani pe cand imi faceam tabietul zilnic la magazinul din centrul comunei, unde de cativa ani imi petreceam concediile, am ramas surprins de un fapt care m-a...
Cîrciuma lui Bicuță - 20
de Liviu Nanu
- Bicuță, azi fac cinste, dă fiecăruia cîte o bere. Săndel era bine dispus, se vedea după fața lui surîzătoare pe care o afișase intrînd în cîrciumă. - Cum dorește căprioara, răspunse Bicuță,...
AMURG
de Claudia Martis
Cerul se întunecă a ploaie. Între noi și zbor a rămas doar glasul păsărilor din diminețile ploioase de toamnă. Mi-e dor de un răsărit cald, între două gene de munți, cu surâs de garofiță sălbatecă și...
Concediu la munte - VI
de mihai nedelcu
Aseară am adormit la masă, cu capul pe o franzelă. Nu știu cum am ajuns în cameră. - Foarte simplu. Te-am cărat cu doamna Iancu. - Aha. Cum de s-a băgat? - Are tehnică și experiență. În plus, și eu...
Ultima căprioară
de Dumitru Pricop
Mi s-a lăsat un munte moștenire dar l-am pierdut la jocuri de noroc o dată cu veșmântul alb de mire și numele din care mă invoc. A mai rămas în munte-o căprioară nespus de grațioasă și de vie care...
Căprioara albă
de Jorge Luis Borges
Din ce baladă veche a-nfloritei Englitere, Din ce persană stampă, din ce tărâm pierdut Al tainicelor clipe închise în trecut Venit-a căprioara în ceasul de tăcere? O clipă doar zărit-am cum...
Cântece de noapte bună pentru căprioară (I)
de Alexandru Nicolae
Somnul vine către tine cu șoptiri de ape line cristaline . Sfârcuri brune așteptând, răsufland vise cuprinse în antologii antume se răsfață-n timpi simetrici și poetici murmurând un noapte bună De pe...
Fata din autobuz
de Andy
Ochii tai de caprioara Cand i-am vazut intiia oara M-au vrajit m-au ametit M-au facut chiar fericit Iar buzele tale senzuale Fine ca doua petale Eu usor as vrea sa le ating Patosul meu c-o sarutare...
De ai putea ierta
de Stelian STANCU
Atunci când crezi în carma ta Dar ai pierdut ceva Atunci când urma o simți tot grea Dar rătăcirea-i starea ta Atunci când iar se lasă seara Dar nu mai e la orizont ea căprioara Să știi dară drag...
Balada parintilor nenascuti
de Alin Micu
BALADA PARINTILOR NENASCUTI Se sarutau copiii nenascuti Stafii treceam prin veac pierduti Ingenunchiati si contopiti Ne implorau tacut sa fim parinti De gerul mortii sa ne dea scapare Ne-au fermecat...
Inocenta
de Dragos Serban
Este rănit, ca și o biată căprioară inocentă Agonizând pe un covor de frunze, lut peste lut, Sânge pe sânge, biet copil pierdut într-o dementă Lume, privind cu teamă chipul ei cel slut. În mijlocul...
Musafira noastră
de Mihaela Rascu
Lângă gardul din grădină S-a oprit o căprioară Și-a lipit de-un stâlp boticul Mâncare-ar fi vrut să ceară. Ochii mari cu lacrimi multe Îmi vorbeau fără cuvinte, M-am oprit să nu o sperii Și-am stat...