Poezie
Balada parintilor nenascuti
Stiu ca are rima,dar asta este!
1 min lectură·
Mediu
BALADA PARINTILOR NENASCUTI
Se sarutau copiii nenascuti
Stafii treceam prin veac pierduti
Ingenunchiati si contopiti
Ne implorau tacut sa fim parinti
De gerul mortii sa ne dea scapare
Ne-au fermecat cu vraja mare
Tu ai plecat in trup de caprioara
Cu pasul sprinten spre o primavara
Eu am plecat spre rosu rasarit
Sa ma inchin la zeu nemarginit
Nu stiam vorbii
si eram orbi
Nu stiam de joc,
maini n-aveam deloc
Ne-au daruit un trup
si haine pentru rupt
Ca sa traim extazului
la rasaritul soarelui
Radeau de iubire micutii
Copiii nostrii, nenascutii
Cu bratele in rugaminte
Si degete inmugurite
Visau la viata lor albastra
In geana mortii si a noastra
Acum prin nori ne vedem chipul
Si piatra ne ghiceste trupul
Si auzim glasuri plangand
Pasi mici, impiedicati,cazand
Spre moarte bratele-ntinzand
Noi nu ne mai cunoastem
...si nici nu mai suntem……!
023203
0