"Când doi își zic adio" – 20733 rezultate
0.05 secundeMeilisearchcritica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
PLPatricia Lidia
753 î.Hr. Doi tineri crescuți de lupi întemeiază Roma. 101-102. Un oarecare Traian vine în Dacia cu oameni săi și unii uită să mai plece. Ani la rând, se perindă prin lume vizigoții, hunii, tătarii, turcii etc. 578. Limba română se face auzită prin celebrele vorbe "Torna, torna, fratre", care vor sta mărturie peste veacuri pentru vitejia poporului român proaspăt format. Sec. XIV-XV. Se nasc unele state cu aspect românesc, trec prin perioade mai mult sau mai puțin prospere, înfloresc și decad, asta și din cauza unei trăsături definitorii în lupta pentru putere: românii își puneau totdeauna o întrebare falsă "ce-ar fi să am eu mai mult?", când în realitate trebuiau să-și pună întrebarea "ce-ar fi să îl ajut pe celălalt să aibă un pic mai mult decât hainele de pe el?". 1852. Se naște I.L. Caragiale. Acesta le va spune românilor, o dată pentru totdeauna, tot ceea ce trebuie spus despre ei. 1962. Natura face primele planuri în vederea declanșării proiectului Patricia Lidia, aducându-i în...
190 poezii, 0 proze
CKConstantin Jedi Knight
Eu exist doar cand sunt doi - Eu si Ea. Pana atunci nici nu se pune problema lui "a fi"... O caut pe Ea, pe Acea mie UNICA Seherezada, singura care imi intelege sufletul pentru ca este in fond chiar Ea... vindecand si soptind...
12 poezii, 0 proze
SUSigrid Undset
A primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1928. Sigrid Undset (n. 20 mai 1882, Kalundborg, Danemarca - d. 10 iunie 1949, Lillehammer, Norvegia) este o scriitoare norvegiană. Capodopera ei este trilogia Kristin Lavronsdatter (Kristin, fiica lui Lavrans), 1920-1922. Sigrid Undset s-a născut în Kalundborg, Danemarca, dar familia sa s-a mutat în Norvegia când avea doi ani. Și-a petrecut copilăria la Kristiania (Oslo). Mama, o daneză luminată și echilibrată, a crescut-o în prima copilărie în atmosfera de saga și de folclor scandinav iar tatăl, in distins arheolog, a educat-o în spiritul respectului față de valorile culturale ale antichității și ale dragostei față de vremurile trecute. La vârsta de 11 ani este zguduită profund de moartea tatălui său, pe care îl adora. Greutățiile familiale o obligă pe Sigrid să-și întrerupă studiile - inclusiv pe cele de pictură - iar la 16 ani devine funcționară. Drama copilăriei sale este povestită în romanul "Unsprezece ani", care apare abia în anul...
0 poezii, 0 proze
VVvalentin varan
cand viata a hotarat ca doi parinti erau prea mult pentru mine si mi i-a luat,am trecut de la copilarie la maturitate , sarind peste adolescenta... am depasit varsta la care au trecut ei granita spre lumina,iar fiul meu a depasit varsta pe care o aveam eu atunci... Intre ATUNCI si acum...viata mea...
6 poezii, 0 proze
VGViorel Gaita
M-am nascut intr-o zi de mai a anului 1964 cand ciresele rosii de mai tocmai dadeau in parg. Si de-atunci am ochii rosii (in fotografii). 1978-1982 Liceul I.L.Caragiale, Bucuresti. 1983-1989 Facultatea de Biologie, Geografie, Geologie, specializarea geofizica. 1991-2000 vanzator de iluzii la TVR (Veniti cu noi pe programul doi si Ceaiul de la ora 5), Tele 7abc( Mitica si Dialoguri politice cu Viorel Gaita), ProTV (Lumea lu' Gaita si Echipa Mobila). 2000-2002 Diploma in Communication Studies, Concordia University, Montreal, Canada. 2002 liber profesionist, Montreal, Canada. 2008 back to the future sau inapoi in Romania
118 poezii, 0 proze
Borcea Aurel
Am copilărit în București într-un cartier sărac,dar curat.După școala primară am urmat doi ani de liceu la Sf.Sava,după care în urma unei reforme a învățământului am urmat cl.vii-a elementară în cartier.Am urmat apoi,o școală profesională de trei ani la insistențele tatălui meu,pentru a avea origine muncitorească, după moda timpului.Am lucrat câțva ani ca muncitor,după care am intrat într-o școală de ofițeri absolvind-o cu gradul de locotenent.Viața militară m-a adus la Timișoara unde am funcționat până în 1970,când am fost trecut în rezervă din cauza unor neînțelegeri cu șefii.Întretimp am urmat liceul și facultatea de filologie în Timișoara.Am învățat limba sârbă pe care o cunosc bine(scris,vorbit,citit).În continuare am revenit în București unde am lucrat în aviație ca funcționar, până la pensionare în 1995. De câțiva ani m-am stabilit în orașul Salonta jud.Bihor, deoarece din această zonă este originară soția mea.În prezent trăiesc o viață liniștită de pensionar,particip la viața...
26 poezii, 0 proze
ACAnton Cristiana
M-am născut în Săveni (județul Botoșani), într-o noapte târzie de vară, pe 29 iunie, într-unul din anii copiilor indigo (1988). Locul în care mi-am petrecut primii doi ani de viață nu mai au nici o importanță - ne-am mutat la Sighetu-Marmației în 1990 (anul în care s-a născut Ale) și acum studiez limbile străine la Colegiul Național "Dragoș Vodă", în același oraș... ...Pe măsură ce răceala și neconcludența timpului au crescut, m-am văzut printre oameni, fără să știu că pornesc din cuvinte și sfârșesc tot acolo. Suflul divin a permis unei profane însetate de cunoaștere să trăiască în lume (sau în afara ei) într-o dimineață crudă de vară, când soarele încă dormea... Trăiesc lângă mare, cu ea în suflet..Doar în ea se mai revarsă toate cărările marilor întâlniri, la fel și iubirea mea stranie pentru o carte : Casa somnului.
19 poezii, 0 proze
george dolphy olteanu
Despre autor. M-am nascut in Bucuresti in toamna anului 1977. Clasele 1-6 le-am facut in bucuresti iar clasa a saptea am terminat-o cu chiu cu vai intr-un sat din teleorman. Am intrerupt scoala pana in anul 1995 cand am absolvit la fara frecventa si clasa a opta. In 1996 am inceput sa lucrez la cotidianul „Tineretul Liber” ca reporter , sectia reporteri speciali. Dupa jumatate de an, a venit Vintu si mi-au facut vant si mie...In 1999 am intrat la searal la liceul „Nichita Stanescu „ din Bucuresti unde nu rezist mai mult de o luna si plec sa lucrez la cotidianul „National” unde am dat concurs si m-am angajat reporter..Dupa numai patru luni plec de la ziar si ma apuc serios de consumul de heroina. In 2001 fac o tentativa de a ma lasa de drog si ma angajez colaborator la ziarul „Azi”..Nu stau prea mult pe acolo si ma intorc, de data asta pentru doi ani, la heroina. In anul 2003-2004 dupa ce sase prieteni au murit iar eu insumi era sa decedez de doua ori, ma las singur de heroina, fara...
1 poezii, 0 proze
VCVirgil Carianopol
Virgil Carianopol (n. 29 martie 1908, Caracal - d. 6 aprilie 1984) a fost un poet român. Versuri avangardiste (Un ocean, o frunte in exil), lirica neoclasica, traditionalista (Flori de spini, Elegii si elegii) si care exalta sentimentul national ( Stergar Romanesc); memorialistica ( Scriitori care au devenit amintiri). Oltean de fel, strănepot, după mamă, al lui Iancu Jianu, născut la Caracal, în 29 Martie 1908, învață carte la "Liceul Ionită Assan" din urbea-i natală, până ce absolvă clasa III-a, când lasă baltă si învătătură și tot, și pleacă în lume, cu toate ca deabia împlinise patrusprezece ani. După ce trece timp de doi ani printr'o sumedenie de peripeții, este prins, când voia să treacă granita ceho-slovacă, întorcându-se acasă, pe scurtă vreme și ajungând după câțiva ani de pribegie, elev al Școalei de artificieri dela Arsenalul Armatei. Dragostea de libertate si de cultură îl subjugă, începându-si activitatea de scriitor cu deplin succes, dela întâii pasi, ieșind la iveală...
26 poezii, 0 proze
IBilona braica
M-am născut în Cluj-Napoca, la data de 11 iulie 1964, unde îmi trăiesc zilele una după alta și încerc să supraviețuiesc. Arta m-a atras mereu sub orice formă ar fi fost, îmi place să găsesc frumosul și acolo unde altcineva vede doar un lucru banal. Îmi place mult să citesc, să-mi aștern gândurile pe hârtie. Îmi place să mă pierd în visare, în contemplarea frumosului; să apreciez frumusețea gesturilor, a naturii, frumusețea oamenilor, frumusețea fiecărei zile din viața mea. Iubesc frumosul, iubesc copiii, iubesc oamenii, florile, natura cu toate minunile ei, iubesc viața. Poezie la modul mai serios am început să scriu acum doi ani, când mama mea se lupta cu cancerul. După o lungă suferință, după agonia dinaintea morții, s-a stins sărmana, așa cum a trăit, în liniște. Mi-a fost așa de greu s-o văd cum se chinuie, cum se stinge și eu să nu pot face nimic, încât într-o zi stând la calculator și plângând sfâșiată de durere, am deschis o pagină nouă și-am început să scriu ca după dictare....
26 poezii, 0 proze
Când doi își zic adio
de Heinrich Heine
Când doi își zic adio, De mâini cu drag se strâng Și plâng amar, oftează Amar, și iarăși plâng. Ci noi la despărțire N-am plâns și n-am oftat, Și lacrimi și suspine Pe urmă ne-au aflat. Traducere St....
Underground rumba
de Razvan Dragoi
Își luau adio printr-un dans. Știau amândoi că în zorii zilei următoare aveau să moară. Nu le păsa. Pentru ei era doar rumba, un gramofon și pivnița plină de igrasie. Printre lemnele cu găuri ce...
Toată Piața Universității era plină de droguri (I)
de Traian Calin Uba
Când au auzit că plec pe Valea Jiului, prietenii m-au privit lung, iar mama m-a petrecut până la poartă sărutându-mă ca de adio și făcându-și cruci mari în urma mea... În timpul nopții, pe drum, în...
zarzărul
de Ioan Postolache-Doljești
eram mic şi el era uriaş. când aburea arătura grădinii în soarele primăverii tare-mi sfârâiau tălpile să umblu desculţ dar mama îmi spunea că nu până la înflorirea zarzărului şi eu stăteam cu ochii...
Începutul sfârșitului unui dictator( marinarul de cursă lungă)
de Filip Tănase
Are-un sac de baliverne .....toate ferme......, Iar cuvinte de onoare N-are nici la suspendare. Nu iși dă demisia Iși menține misia, Scormonește-un nou perdaf De gargară și de praf. O să-i mearga...
Atenție! Trecere la nivel cu calea ferată!
de Atropa Belladona
Se spune că dragostea este înălțătoare! Pe dracu! Poate încălțătoare! Sau, poate, înălțătoare o fi la 20 de ani, nu știu, că nu-mi mai amintesc, dar la patruzeci și, trecute, fix, atunci când te...
Stop cadru 4
de Dara Blu
Ora 18.27…”Atenție, se închid ușile. Urmează stația Piața Victoriei cu peronul pe partea dreaptă”. De o parte și de alta a vagonului, înșirați ca mărgele anemice, pasagerii privesc tâmp, unii dincolo...
Ancorarea in real
de tea nicolescu
Tea Nicolescu Ancorarea în real Este inevitabil. Ancorarea în real desigur ori poate nu tocmai? Când atingi o anumită vârstă întrebările legate de viață, de realul acesteia nu numai că se aglomerează...
Codin
de Panait Istrati
Nu știu dacă bietul om îmi spusese numele său faimos, ca să-mi facă plăcere; dar știu că eu m-am dat un pas înapoi, auzindu-l! Acesta e Codin?... Într-adevăr, avea înfățișarea renumelui său…. Rușinat...