"Brațul salvator" – 8480 rezultate
0.03 secundeMeilisearchLia Dumitriu
Dacă ei nu s-ar fi iubit o vreme, nici n-aș fi fost. Dar sunt. Port pe brațul stâng ‚urmele’ copilăriei, acoperite cu brățări de argint. Sa fie... vreo 16. De brățări zic. Urme?... Cine mai are vreme a număra! Și de ce! Ce mai port? Tăceri, liniști, așteptări și o pasăre ce țipă uneori.
50 poezii, 0 proze
ion cranguleanu
Pustiu de tine Graunte de lumina,lacrimile tale Sint risipite lumii la picioare Si se prefac ganganii sau petale Ce-mi curg pe umeri si spinare N-a fost noroc nici bucurie multa In sarutarile tarzii ce mi le-ai dat Iar inima,din despartire,smulta In zvarcolire de-ntuneric s-a-necat. Prin umeri si prin crengi incepe primavara Cu balbaieli,in ametiri solare,- Acelas vierme mersul si-l strecoara. Din rana unui dor,spre mare. Pe malul apei,cainii imi petrec Bratul pustiu de tine,la inec.
0 poezii, 0 proze
GBGheorghe Brăescu
Gheorghe Brăescu (n. 29 ianuarie 1871, Iași - m. 15 martie 1949, București) este un prozator și un comediograf român. Fiul lui Alexandru Brăescu și al Mariei. Este printre puținii militari din România care pe lângă arme s-au ocupat și de literatură. A avut o tinerețe aventuroasă, a fugit de acasă pentru a se înrola în Legiunea franceză, unde a luptat sub contract timp de doi ani. La întoarcere a urmat Academia militară, a ajuns maior și inspector al vieții culturale din armată și a început să scrie literatură. În timpul primului război mondial a luat parte la campania din Transilvania, în 1916, și este rănit și i se amputează brațul drept. Este arestat și închis în lagărele germane din Stralund, Breseen și Neise, apoi este eliberat, revine în țară unde este trecut în rezervă cu gradul de general, în 1918. În volumele sale de schițe și nuvele Vine doamna și domnul general (retras din librării din cauza greșelilor de tipar), Doi vulpoi, Maiorul Boțan, Schițe vesele a surprins cu umor și...
1 poezii, 0 proze
FTFlavia Teoc
Flavia Teoc – n. 13 mai 1971, Cluj-Napoca Poetă, publicistă. Facultatea de Filosofie a UBB Cluj. Masterat în Filosofia Culturii. Debut absolut cu poezie în Steaua (1989). Volume: Înzeire, versuri, 1992; 1997; Semn către cetate, versuri, 1994; Din casa lui Faust, versuri, 1998; Trestie și plumb, interviuri, 2001; Brațul pierdut, versuri, 2001; Din capitala provinciei, interviuri, 2002; Cronograf, versuri-antologie, 2004, The Dice, proză, Norcross-USA, 2005; Povestea lui Theodor, La storia di Teodoro (volum bilingv), 2006. A publicat in revistele „Steaua”, „Tribuna”, „Poesis”, „Familia”, „Observator cultural”, „Transylvanian Review”, etc. Prezentă în dicționare și antologii de poezie. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.
8 poezii, 0 proze
Ionita Roxana Georgiana
Fiintele inaripate incepura sa se desprinda incet din acea draperie miscatoare, incaperea se umplu de fluturi, iar atmosfera era incarcata de batai de aripi. Maria care statea ingenuncheata in acea camera se trezi inconjurata de acele fiinte miscatoare. Totul in jurul ei era intr-o forfota continua. Biroul era invadat de fluturi. Parul ii era plin de aripi de fluturi ce aveau sa ii creeze o criza Mariei. Isi privi umarul si bratul. Fluturii misunau pe hainele ei, erau agitati, o innebuneau.
2 poezii, 0 proze
BIBratu Ioana
6 poezii, 0 proze
Bratu Dana-Mihaela
4 poezii, 0 proze
BMBratu Mihai
Pasionat oarecum de literatura...
2 poezii, 0 proze
BLBratu Ana Larisa
In maniera specifica lui Carl Gustav Jung, consider ca viata mea este o poveste a realizarii de sine a inconstientului. Am trait inca de cand imi aduc aminte de mine insami, o viata interioara cu intrebari autoadresate si cu raspunsuri, de cele mai multe ori neasteptate. Sunt un om care scrie din nevoia de a intelege aceasta lume de procese interioare si de a reusi de a reusi sa le reflecte in exterior. Incerc in mod constant sa-mi inteleg scopul in lume, iar nevoia de a scrie este o parte importanta a acestui scop. Am avut o lunga perioada in care am renuntat la scris, lucru care m-a ajutat sa ma inteleg, dar care m-a si rupt de mine. Acum am revenit la ceea ce unii oameni considera un dar, o sansa, dar si la ceea ce eu traiesc ca pe o nevoie spirituala: a-ti face un scop din a-ti pune in versuri lumea interioara.
37 poezii, 0 proze
BVbratu marian viorel
56 poezii, 0 proze
Brațul salvator
de Mitruti Mihaela
Mâna înghețată, s-o topești în lumină, Să ai curajul să sfărâmi cu pumnii Piatra de durere, de pe inima rănită, Sloiul de iluzii, pe stindardul păcii. Sufletul deznădăjduit să-l încălzești, Convinge...
Pepenii salvatori
de Cristian Melesteu
Pepenii salvatori Ora 14.47. Soarele nu a auzit că somnul de după-amiază face bine tenului și a rămas, încăpățânat, să se joace, trimițând săgeți de foc spre pământ. Plăcile de beton ale barajului...
Sapte usi
de COSTACHE IOANID
La o usa cu pacate (cum sunt toate...) A batut încetisor mâna cea cu sfânt izvor. A batut cu bunatate. Însa omul cu zavor era prins de Asmodeu Într-un somn adânc si greu. Si-a batut din nou la usa...
Iertare
de Adela Burada
Memoria ingenuncheaza uimita in fata franturilor de viata pe care le-am trait cu acea bucurie profunda ce-ti este data doar in clipe alese…Noaptea in care, haituit de un vis rau, te-ai desteptat...
Sindromul - IV -
de Emil Iliescu
Prima noapte petrecută de Claudiu sub cerul pogorât parcă dintr-o icoană de stele a fost și clipa când a simțit că de locul acela, de ființa Liviei, îl vor lega fire trainice și că nicicând nu va mai...
regrete
de Coculeanu Paul
1.1. am îndurat cât am îndurat am îndurat cât am îndurat relația nu mergea deloc destinul îmi era compromis prosop umplut cu gaz doar un scăpărat și de la prima vâlvătaie ar fi-nceput suflul tornadei...
TAINE
de Haiducu Elena
O, Tată, ce eşti Tu? Cum eşti? Şi unde? Din stânci în stânci, ca Moise pe Horeb, încerc să urc prin ceața ce Te-ascunde. Şi am atâtea, Doamne, să Te-ntreb....
Jurnalul secret
de RUSU GEORGIANA
M-am dus în nisip si am adunat o bucățică dintr-o scoică roșie. Părea o bucata sângerie ,aproape fară consistență ,care-mi aluneca încet printre degete. M-am aplecat după ea, în locul unde căzuse și...
Podul
de LUNGEANU GABRIELA
Picăturile reci și mărunte de ploaie se prelingeau pe mantalele lungi ale celor doi călători singuratici, topindu-se în noroiul ce le ajungea la gleznele care se articulau tot mai greu într-un mers...
Taine
de Costache Ioanid
O, Tată, ce ești Tu? Cum ești? Și unde? Din stânci în stânci, ca Moise pe Horeb, încerc să urc prin ceața ce Te-ascunde. Și am atâtea, Doamne, să Te-ntreb. Ești Tu cuprins în vreme și în spațiu, când...