"Bietului meu suflet" – 3717 rezultate
0.05 secundeMeilisearchAlexandru Depărățeanu
Alexandru Depărățeanu (25 februarie 1835 - 11 ianuarie 1865) a studiat în țară și apoi la Paris, unde și-a însușit idei revoluționare. Amestecat în mișcarea politică a ajuns deputat în Camera care a urmat după lovitura de stat (1864), dar a murit tânăr. A lăsat totuși pe lângă o dramă Grigore-Vodă o colecție de poezii, care s-a tipărit pentru prima dată în 1861 sub titlul Doruri și amoruri. E sigur că avea talent, dar natural, el n-a ajuns decât în faza de imitație și de inspirație după maeștrii săi, mai ales francezi. Influența aceasta se vede chiar în vocabularul întrebuințat de el, fapt care-l apropie de Heliade, care pare a-i fi fost maestru, dar îl face neînțeles azi. Probabil că nimeni nu i-ar fi reținut numele bietului Depărățeanu, dacă Topîrceanu nu l-ar fi parodiat memorabil în Vara la țară. De altfel o parte din scrierile lui aflate la moșia din Deparați a fost arsă la răscoala din 1907. Să remarc totuși talentul lui Alexandru Depărățeanu, care promitea, dar nu se copsese...
1 poezii, 0 proze
Bogdan Petriceicu Hașdeu
Se trage dintr-o familie boierească de cărturari din Basarabia, născut la 16 februarie 1836(o alta variantă propusă este 26.02.1938) în preajma Cetății Hotinului, în satul Cristinești, ca fiu al boierului naționalist și savant Alexandru Hajdău. Atat tatăl său cât și bunicul au scris, e adevărat, în rusește, însă au abordat subiecte din universul românesc (folclorul și istoria națională). Înaintașii săi erau cărturari poligloți. A primit primele învațături în Polonia, unde tatăl său era professor. Bogdan vorbește de mic limbile română, polonă și rusă. Părinții se stabilesc în Basarabia, unde va învăța la un liceu din Chișinău. Apoi frecventează Universitatea din Harcov, preocupat de amoruri trecătoare, dar și de studiu. În această perioadă citește enorm; în timpul serviciului militar, de trei ani la cavalerie, ia parte la războiul din Crimea, dar demisionează din armata în 1856, când se anexează sudul Basarabiei la Moldova. El a trecut în acest ținut ca să scape de protecțiunea...
24 poezii, 0 proze
Alecu Russo
Alecu Russo s-a nascut la 17 martie 1819, la Chisinau, in familia unui boier de vita veche, dar cu o situatie sociala relativ modesta. Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o la tara, in mijlocul taranilor. Cu multi ani mai tirziu, in "Amintiri", el isi va aduce aminte de un frumos sat basarabean, "raschirat intre gradini si copaci pe o vale a codrilor Bicului", unde "mosnegii spuneau de turci si tatari… de Ileana Cosinzeana, de fratii din luna, de lupte si navaliri", ca si de vitejia "celor Novaci, de raul carora urdiile tataresti nu se puteau in Bugeac cu prada in Tara Leseasca". Aici, din virsta frageda, in sufletul lui au prins radacini lastarii dragostei pentru popor, poezia populara orala si limba stramoseasca, dragoste pe care o va purta vie toata viata. Pe la 1829 o cumplita epidemie de holera i-a secerat familia: "din patruzeci de persoane ce locuiau intr-o casa" au scapat cu viata numai el si tatal sau. Ramas orfan de mama, Alecu Russo e trimis de parintele sau la studii...
0 poezii, 0 proze
Grigore Ureche
GRIGORE URECHE (1590?-1647) Primul cronicar care isi imbraca opera in limba romana si, in acelasi timp, ne da si un nou tip de cronica este Grigore Ureche. Din datele sarace care s-au pastrat cu privire la viatalui, aflam ca el e fiul boierului moldovean Nestor Ureche, care, pe la sfirsitul sec. al XVI-lea, ocupa in Moldova postul de mare vornic al Tarii de Jos. El ridica manastirea Secu, pe care o inzestreaza cu danii mari. Nu se cunoaste cu preciziune data nasterii lui Grigore Ureche. Se crede ca el s-a nascut in jurul anului 1590 si, deci, el isi petrece o parte din copilarie si din anii de scolaritate in Polonia. Miron Costin, in Descrierea Moldovei si a Munteniei, scrisa in poloneza, afirma ca “Ureche [a fost] mare vornic in Tara de Jos a Moldovei el a invatat la scolile libere”. Grigore Ureche a lasat o singura opera, care, in forma in care s-a pastrat, are urmatorul titlu: Carte ce se cheama letopiset, ce intr-insa spune cursul anilor si descalecarea Tarii Moldovei si...
2 poezii, 0 proze
Ralph Waldo Emerson
Ralph Waldo Emerson (n. 25 mai 1803–d. 27 aprilie 1882) a fost un poet și eseist american, liderul mișcării transcendentaliste de la începutul secolului al XIX-lea. Ralph Waldo Emerson s-a născut în Boston, ca fiul reverendului William Emerson, un pastor unitarian provenind dintr-o familie de lungă tradiție pastorală. Cu timpul avea să se distanțeze de doctrinele apropiaților săi, formulându-și pentru prima dată filozofia transcendentalistă în eseul său „Nature” („Natura”). Tatăl lui Emerson, care și-a numit fiul "a rather dull scholar" („un elev cam greoi”), a murit în 1811, la mai puțin de două săptămâni de la aniversarea de 8 ani a băiatului său. Tânărul Emerson a fost trimis la Școala Latină din Boston în 1812, pe când avea doar nouă ani. În luna octombrie a anului 1817 Emerson a fost admis la Harvard și numit președintele bobocilor, o funcție care îi asigura cazarea gratuită. Emerson a primit o bursă, și, pentru a-și completa salariul infim, a dat meditații și a predat în timpul...
1 poezii, 0 proze
Simion Cozmescu
Am scris în tinerețe, pe la 20 de ani. Apoi am luat o mică pauză de alți 20. Din 2010 am reînceput să scriu, poezie în principal, postând pe diferite site-uri. Debutul oficial este în revista Algoritm Literar, cu poezia "Premiera baletului Somnul". Am mai apărut publicat, într-o antologie ,,Semințe Literare", o colecție de autori de interes local (orașul Călan) a lui Daniel Lăcătuș. Am fost editor/adminstrator pe site-ul Confluențe Lirice. Prezent în Antologia " Suflet Nemuritor" 2013 al revistei online de cultură " Popasuri Culturale", în antologia "Confesiuni în virtu@l" 2013 a site-ului Confluențe Lirice, în antologia Lira21 2013.Mai sunt. Premiul III la Concursul Literar "Visul" al Asociației "Florema Design" ediția 2013, secțiunea poezie. Am debutat cu volumul recenzat de Ottilia Ardeleanu "Poeme mai lungi decât numele tău" 2015. Apariții recente în Algoritm Literar nr.5 2015 , revista Singur nr 14 2015, în volumul colectiv selectiv "Gala Poezie de dragoste" al editurii Art...
459 poezii, 0 proze
Ioan Al. Brătescu -Voinești
Ioan Alexandru Brătescu-Voinești (n. 1 ianuarie 1868, Târgoviște - d. 14 decembrie 1946, București) a fost un prozator român, faimos pentru povestirile sale, scrise pentru copiii săi. Ioan Alexandru Brătescu-Voinești vede lumina zilei la Târgoviște, în anul 1868, ca descendent al unei familii de boieri. Eroul din nuvela „Neamul Udreștilor” e un strămoș al scriitorului. A făcut Liceul și Universitatea la București. A fost judecător în București, Ploiești, Pitești, Craiova și Târgoviște, unde în anul 1896 s-a stabilit definitiv. A fost membru al Academiei Române. În anul 1945 a câștigat Premiul Național Pentru Proză. Nuvelele și schițele sunt partea teoretică a operei sale. Este cunoscut și pentru scrierile sale pentru copii: „Puiul” (tragica moarte a unui pui de prepeliță), „Privighetoarea”, „Bietul Tric”, „Niculăiță Minciună” (un copil isteț de la țară neînțeles de săteni), ș.a. S-a stins din viață în anul 1946.
0 poezii, 0 proze
Bietului meu suflet
de Bianca Dacin
Gândesc cu voce tare Nu e nimeni in zare Să-l văd să-mi fie silă De-o oarecare namilă. Cu corp bine hrănit Și-un suflet secătuit. Un corp arătos Dar un suflet stors. Mi-e silă de oameni, Mi-e silă de...
Rugăciune
de Vasile Militaru
Rugăciune către Maica Domnului Prea Curată Maică, Pururea Fecioară, Sufletul din mine nu-l lăsa să moară, Ci revarsă, Sfântă, peste el, de sus, Mila Ta cea mare, mila lui Iisus!... Îngeri...
Mi-as pierde paradisul
de Mihai Codreanu
Privirea ta e trandafir in floare… Și fruntea, crin… și zâmbetele, miere… Și trupul, val… și mersul, adiere… Și glasul, cântec de privighetoare! Tu ești a vieții mele sărbătoare Și-a bietului meu...
Pentru când ai să mă uiți
de Cristiana Popp
Îți simt degetele violete adânc încrustate pe trupul meu aprins. Clipele nopților mele îți poartă numele ca un vaier prelung al neputinței de a fi doar unul. Mirosul tău, sărat ca mările tropicelor...
Insomniac
de Daniela Dina
[oare innebunesc?!] o noapte alba e iar pe sfarsite [m-am saturat de atatea nopti nedormite] este, probabil, tributul adus atator alte nopti pe care le-am ucis in lacrimi sau zambete [care-au fost...
Întrebările sufletului
de Alina Nicula
Să nu-mi spui de unde vii! Lasă sufletul meu să creadă că ești o parte din mine, O ramificație a alter ego-ului meu născut din femeie, Deși cam intuiește bietul că ai plecat de acasă în ziua în care...
Mărțișoare
de corneliu zegrean
Simbolul sufletului meu Pentru o nepoțică Ca o albină, veșnic zburătoare, Să te avânți spre «înalturi», tot mereu, Fie-ți iubirea mea, lumină «călătoare» Că astfel vei învinge «urcușul» cel mau greu....
Dragelor mele… Vă dăruiesc un mărțișor
de corneliu zegrean
Unei mame Te iubesc mămică dragă, Te iubesc atât de mult, Că ai ochii ca o fragă, Vocea-ți dulce ți-o ascult. Al tău zâmbet mă-nfioară, Vorba blândă mă alină, Brațele ce mă-nconjoară Îmi fac...
Mărțișoare! Mărțișoare...
de corneliu zegrean
Unei mame Te iubesc mămică dragă, Te iubesc atât de mult, Că ai ochii ca o fragă, Vocea-ți dulce ți-o ascult. Al tău zâmbet mă-nfioară, Vorba-ți blândă mă alină, Brațele ce mă-nconjoară Îmi fac...
Povestea mormintelor arse
de Mandra Ana-Maria
Povestea mormintelor arse - cimitirul nou – Undeva, nu departe de Câmpia Fericirii, acolo unde pașii se aud doar după miezul nopții, am pătruns și eu, ca un reporter ce se respectă și respectă...
Jocul de șah
de Lelia-Elena Vasilescu
Motto: \"Un joc de șah e viața. Destinul singur joacă, Iar noi suntem actorii. Vrând de urât să-i treacă Ne mută, ne oprește un timp, ne mută încă, Apoi în cutia neantului ne-aruncă.\" (Omar Khayam)...
Înțelepciunea unui trecător
de marius nițov
Tu ai auzit o voce care să-ți spună “scrie!”, când stai cu gândul așa suspendat undeva între zile și te gândești la ce ai de făcut? Uite, nici nu m-am gândit că azi îmi voi lămuri două aspecte...
Printre gânduri
de Andrei Corina
În ziua aceea i-am scris câteva rânduri. De fapt, așa voiam să fac. Dar a ieșit o scrisoare în toată regula. Și tot nu aș fi putut cuprinde tot ce aveam sa-i spun. Și cum să cuprinzi o viață între …...
