"Bibliotecarul Prinț" – 251 rezultate
0.05 secundeMeilisearch
APAlexandru Protopopescu
Și ca poet, și ca eseist, Alexandru Protopescu își derutează cititorii, fiind, câteodată în cuprinsul aceleiași fraze, popular și academic, frust și sofisticat, grav și ironic. Îi place să spună lucrurilor pe nume, într-un stil pitoresc, de Păcală, dar și să facă demonstrații savante într-un limbaj sofisticat. Este un timid care bravează, un prinț în haine de cerșetor, iar uneori un prinț în haine de prinț. Dacă nu și-ar fi cheltuit viața cu atâta nerăbdare, așa cum își cheltuiește un copil banii într-un parc de distracții, ar fi putut ajunge un mare scriitor. S-a născut la 30 august 1942 la Fălticeni, ca fiu al unui bărbat în vârstă. La optsprezece ani a debutat cu versuri în Iașul literar. Între 1960-1965 a urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași. După terminarea facultății, a fost preparator la Institutul Pedagogic din Constanța (1965- 1967), redactor la revista Tomis (1967-1974), bibliotecar la Biblioteca Județeană Constanța (1974-1976),...
2 poezii, 0 proze
VMVirgil Mazilescu
Virgil Mazilescu (n. 11 aprilie 1942, Corabia, județul Olt — d. 13 august 1984, București) a fost un eseist, poet și traducător român, afiliat onirismului poetic. A scris printre altele poeziile „Cineva pe lume are nevoie de mine”, „Mi-am uitat casa și numele”. Este fiul contabilului Sabin Mazilescu și al Aurei Rădulescu. A urmat școala primară și gimnazială mai întâi în comuna Cușmir între 1948 – 1950, apoi câte un an la Turnu Severin și Târgu Jiu, continuând la Drăgășani între 1952 – 1957. În anul 1957 pleacă în capitală unde urmează Liceul „Spiru Haret” până în 1959 și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București între 1959 – 1964. După terminarea studiilor a fost timp de doi ani profesor la Scoala Generală din comuna Greaca din județul Ilfov, conform Legii repartiției uniform teritoriale din regimul comunist. Apoi, pâna în 1968, a ocupat postul de bibliotecar la Biblioteca Municipală din Ploiești. Din 1968 și până în anii '70, a fost secretar al...
32 poezii, 0 proze
Adina KENEREȘ
Căsătorită cu Petru Romoșan. După instaurarea regimului comunist, bunicii din partea tatălui sînt desproprietăriți și obligați să trăiască într-un sat din Bărăgan, cu domiciliu forțat. Ambii părinți (Ion Macsimilian, economist, și Elisabeta, născută Pop, funcționară) au de suferit. Absolventă a Liceului \"I.L. Caragiale\" din București (1976). Absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine (secția engl.-hindi) a Universității din București (1980). Prof. de limba engleyă la Ploiești (1980-1982), red. (1983-1984) și bibliotecar (1985-1987) la Uniunea Artiștilor Plastici din București. În 1987 pleacă în Franța și se stabilește la Paris, unde lucrează ca asistent la o galerie de artă și (din 1989) ca red. și colab. la la Ed. Belin Larousse, Flammarion, Hachette, Fontaine, etc. În 1989 obține Diploma de Studii Aprofundate la Universitatea Paris VII, secția \"Semiologie du texte et de l\'image\". Tot aici se înscrie la doctorat în specialitatea engleză. Debut cu proză în revista...
0 poezii, 0 proze
Adina KENEREȘ
Căsătorită cu Petru Romoșan. După instaurarea regimului comunist, bunicii din partea tatălui sînt desproprietăriți și obligați să trăiască într-un sat din Bărăgan, cu domiciliu forțat. Ambii părinți (Ion Macsimilian, economist, și Elisabeta, născută Pop, funcționară) au de suferit. Absolventă a Liceului \"I.L. Caragiale\" din București (1976). Absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine (secția engl.-hindi) a Universității din București (1980). Prof. de limba engleyă la Ploiești (1980-1982), red. (1983-1984) și bibliotecar (1985-1987) la Uniunea Artiștilor Plastici din București. În 1987 pleacă în Franța și se stabilește la Paris, unde lucrează ca asistent la o galerie de artă și (din 1989) ca red. și colab. la la Ed. Belin Larousse, Flammarion, Hachette, Fontaine, etc. În 1989 obține Diploma de Studii Aprofundate la Universitatea Paris VII, secția \"Semiologie du texte et de l\'image\". Tot aici se înscrie la doctorat în specialitatea engleză. Debut cu proză în revista...
0 poezii, 0 proze
Adina KENEREȘ
Prozatoare, critic de artă Căsătorită cu Petru Romoșan. După instaurarea regimului comunist, bunicii din partea tatălui sînt desproprietăriți și obligați să trăiască într-un sat din Bărăgan, cu domiciliu forțat. Ambii părinți (Ion Macsimilian, economist, și Elisabeta, funcționară) au de suferit. Absolventă a liceului \"I.L. Caragiale\" din București (1976). Absolventă a Facultății de Limbi și Literatură Străine (Secția engl.-hindi) a Universității din București (1980). Prof. de limba engl. la Ploiești (1980-1982), red. (1983-1984) și bibliotecar (1985-1987) la Uniunea Artiștilor Plastici din București. În 1976-1980 i se refuză dreptul de a beneficia de bursele pe care le obține în străinătate. În 1987 pleacă în Franța, unde lucrează ca as. la o galierie de artă și (din 1989) ca red. și colab. la Ed. Belin, Larousse, Flammarion, Hachette, Fontaine etc. În 1989 obține Diploma de Studii Aprofundate la Universitatea Paris VII. Debut cu proză în revista Vatra (1981). DEbut ed. cu romanul...
0 poezii, 0 proze
AKAdina KENEREȘ
Prozatoare, critic de artă Căsătorită cu Petru Romoșan. După instaurarea regimului comunist, bunicii din partea tatălui sînt desproprietăriți și obligați să trăiască într-un sat din Bărăgan, cu domiciliu forțat. Ambii părinți (Ion Macsimilian, economist, Elisabeta, funcționară) au de suferit. Absolventă a Liceului \"I.L. Caragiale\" din București (1980) Absolventă a Facultății de imbi și Literaturi Străine (secția engl.-hindi) a Universității din București (1980). Prof. de limba engl. la Ploiești (1980-1982), red. (1983-1984) și bibliotecar (1985-1987) la Uniunea Artiștilor Plastici din București. În 1976-1980 i se refuză dreptul de a benefica de bursele de specializare pe care le obține în străinătate. În 1987 pleacă în Franța și se stabilește la Paris, unde lucrează ca as. la o galerie de artă și (din 1989) ca red. și colab. la Ed. Belin, Larousse, Flammarion, Hachette, Fontaine etc. În 1989 obține Diploma de Studii Aprofundate la Universitatea Paris VII. Debut cu proză în rev....
0 poezii, 0 proze
Lucian Vasiliu
Nascut: 8 ianuarie 1954, comuna Puiesti-Bîrlad, Judetul Vaslui Studii * 1968-1972 – Liceul „M. Eminescu“ din Bîrlad * 1972-1974 – Scoala postliceala de Biblioteconomie din Bucuresti * 1976-1980 - Facultatea de Filologie din Iasi (sectia româna-franceza) Activitate * 1973 – Ioanid Romanescu îl debuteaza cu versuri în Convorbiri literare nr.16 (40), din 30 august * 1974-1980 – bibliotecar al Bibliotecii Institutului Politehnic „Gh. Asachi“ din Iasi. În perioada octombrie 1974 – februarie 1976 face stagiul militar la Ineu, jud. Arad. Redactor al revistei studentesti Dialog (coordonatori Al. Calinescu si, apoi Sorin Pârvu). * 1980 – 1 decembrie. Este angajat, prin transfer de la Biblioteca Institutului Politehnic „Gh. Asachi“, la Muzeul Literaturii Române din Iasi (initial la casa „M. Sadoveanu“, apoi la casa „V. Pogor“). * Initiaza reaparitia revistei Dacia literara (la 150 de ani de la interzicerea ei). * Este ales director al Complexului muzeistic. Din toamna, va coordona Muzeul...
3 poezii, 0 proze
GLGeorge Lesnea
George Lesnea (pseudonim al lui George Glod; 25 martie 1902, Iași - 6 iulie 1979, Iași) este un poet și traducător. Este fiul Ilenei și al lui Doroftei Glod, căruțaș. Face școala primară la Iași, după care intră ucenic la tipografia revistei „Viața românească". Ulterior lucrează ca tipograf, funcționar la tipografii și edituri, bibliotecar la Baroul Iași și redactor la „Iașul literar". Debutează cu poezia Din adâncuri în revista ieșeană „Gândul nostru" (1922) și editorial, cu volumul de versuri Veac tânăr (1931). Colaborează la „Viața românească", „Adevărul literar și artistic", „Pagini moldovene", „Cuvântul liber", „Gândirea", „Bilete de papagal", „Însemnări ieșene", „Contemporanul", „Iașul literar", „Gazeta literară", „Cronica", „Convorbiri literare", „România literară" etc. Activitatea literară îi este răsplătită prin importante premii: Premiul „Demostene Constantinidi" al Academiei Române (1935), Premiul Societății Scriitorilor Români pentru poezie (1939), Premiul de Stat pentru...
28 poezii, 0 proze
IBIvan Alekseievici Bunin
Ivan Alekseievici Bunin, n. 22 octombrie (stil vechi 10 octombrie), 1870 – d. 8 noiembrie, 1953) a fost primul scriitor rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, în anul 1933. Motivația Juriului Nobel: "pentru artisticitatea viguroasă, prin care a dezvoltat tradițiile prozei ruse clasice". S-a născut la Voronej, la 10(22) octombrie 1870, într-o veche familie de nobili scăpătați. Copilăria și-a petrecut-o pe domeniul familial, în gubernia Orlovsk, într-o "mare de grâne, iarbă și flori", "în cea mai adâncă liniște a câmpiei". În anul 1881 a fost înscris la gimnaziu, dar, fără a termina cele patru clase, a continuat instruirea sub îndrumarea fratelui său mai mare. Sărăcia, care a atins și conacul, l-a obligat să părăsească în anul 1889 cuibul familial. A lucrat în calitate de corector, statistician, bibliotecar, la diferite ziare. În anul 1891 i-a apărut prima culegere de versuri, marcată de o peisagistică lirică subtilă. A continuat și după aceea să cânte frumusețile naturii,...
13 poezii, 0 proze
SHSf Ioan Iacob Hozevitul
Unul dintre sihastrii romaini canonizati de Biserica Ortodoxa Romana, la 20 Iunie 1992, este Sf. Cuvios Ioan lacob de la Neamt - Hozevitul. S-a nascut la 23 Iunie 1913 la Crainiceni, langa Botosani, dintr-o familie de tarani credinciosi, numindu-se din botez Ilie. Dupa terminarea liceului, in 1932, a imbratisat viata monahala, fiind primit in manastirea Neant de staretul de atunci, Nicodin, viitorul Patriarh, la 15 August 1933. Cum scria un cercetator al vietii sale, Arhiepiscopul Lucian al Constantei, frumusetea slujbelor, mai ales a celor de noapte, blandetea calugarilor, iscusinta duhovnicilor si darul Sf Duh care se odihnea in inima lui, l-au legat pe acest tanar fericit de viata monahala. Manastirea Neamt a devenit pentru rasoforul Ille o adevarata scoala a evlaviei. Ajunge si la manastirea Turnu, isi satisface stagiul militar, apoi revine la Neamt, unde este numit bibliotecar, aprofundand Sfanta Scriptura si studiind Parintii Bisericii. La 8 aprilie 1936, este tuns in monahism....
1 poezii, 0 proze
Bibliotecarul Prinț
de Manolescu Gorun
Imensul gol îl împlinește-amurgul când se petrece - blând ucis - în seară străluminând molatec precum rugul ce arde-n biblioteca circulară O aură de taină ne-nconjoară din cărțile pe două și trei...
Martirii lui Eros (IV)
de Ion Ionescu
Toamna se pierdu printre codrii Bahluiului și ieși un pui de soare rupt din grădina lui Dumnezeu care se topi într-un imens tablou galben-ruginiu până peste vârfurile Ceahlăului. Dealurile molcome...
Biblioteca pentru toți
de Maria Gheorghe
De câtva timp urc în același vagon, s-o iau dimineața din loc. Pe vagon e scris cu roșu un număr. Să fie o dată, o serie?! E din cifre arabe și romane... N-o rețin, dar o recunosc de fiecare dată...
Literatura trece dincoace de gratii
de Daniela Șontică
Ați văzut filmul \"Închisoarea îngerilor\"? Dacă da, vă amintiți cum eroul principal, intelectualul fin, ajuns după gratii dintr-o greșeală judiciară, s-a zbătut și a făcut din biblioteca închisorii...
Odă ipocriziei
de Vad Guzun
Trosnesc în flăcări, se prăbușesc în tine, în ea, în noi, pereții uscați ai bibliotecii, ereziile, speranțele, revelațiile, concluziile, solzii, capcanele, considerația, slăbiciunile, măștile,...
Ilarie Voronca
de Stephan Roll
E incendiul care a desfăcut cele mai brusce ravagii. O șrapnelă pocnind prin iarbă sfârtecă picioarele gușterlor și s-au aprins, ieșind ca rochiile, pe fereastră, flăcări. Vântul lingea sarea cerului...
Alteritatea textului în biți și bytes într-o carte de Elena Ungureanu
de Maria Pilchin
Cartea cercetătoarei Elena Ungureanu „Dincolo de text: Hypertextul” (Arc, Chișinău, 2014, 280 p.) mi-a atras atenția în primul rând prin frumoasa prezență fizică. Turnul Babel de pe copertă mă anunța...
Gata de culcare, copii?
de Adriana Gheorghiu
Gata de culcare, copii? Cum? Deja mă așteptați să vă spun povestea cu Șoricelul Þic care-și moaie codița în călimara cu cerneală și scrie poeziile “Chiț! Chiț!”? Sau povestea despre Motanul Tom care...
Angela Furtuna in dialog cu Lucian Vasiliu
de angela furtuna
“Încerc să aprofundez, să esențializez, să mă confund cu UMBRA” Angela Furtună în dialog cu Lucian Vasiliu “ Casa parohială s-a constituit într-un fel de a x i s m u n d i a(l) comunității...
fantome de spirit
de Constantin Enianu
Biblioteca este locul unde te întâlnești cu un prieten cu care poți să rezonezi. Iar acest prieten îți garantează fără echivoc adevărata prietenie. Aici e și locul unde poți cunoaște alte lumi, unde...