"Atunci tot era toamnă" – 20288 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
ABAurelian Iuliu Bizo
Nascut in Cluj Napoca....dar la spital doar....ca orasu meu unde locuiam era Borsa maramures. Acolo am si copilarit primii 8 ani din viata. Practic perioada cea mai importanta, cand iti formezi imaginea despre lumea aceasta si ....despre cea de dincolo.... De la 8 ani familia s-a mutat la Dej, spre marea mea tristete...dar fiind copil, am trecut peste...si doar acuma pot sa judec lucid partea buna si cea rea a mutarii.....strict sufleteste...eu zic ca a fost o alegere mai putin inspirata.....dar....e viata mea...si atunci tot ce s-a intamplat a dus la formarea mea de acum, si toate amintirile ce mi le-a lasat Dejul , fac parte din mine, deci sunt fericit cu ce s-a intamplat.... Iar de la terminarea liceului si pana dupa terminarea facultatii si pana la intrarea mea in servici.....(o mare dezamagire personala)....si de fapt..pana in prezent....traiesc in Cluj Napoca...M-am intors in locul unde am vazut lumina zilei...unde am intrat in lumea asta si am facut cunostinta cu toate...
3 poezii, 0 proze
GTGeorge Topârceanu
George Topârceanu (1886 - 1937) Note bibliografice *21 martie 1886, București; +7 mai 1937, Iași. S-a născut la 21 martie 1886, la București. Era cel de-al doilea copil al soților Ion si Paraschiva Topârceanu. În 1893 a mers pentru prima oară la școală; una mărginașă din București. Ultimele clase ale școlii primare le-a făcut la Suici-Argeș, între anii 1895-1898. Tot atunci și tot la Argeș au avut loc și primele încercări literare. În 1898 se înscrie la liceul "Matei Basarab" din București de unde mai apoi, în 1901 se transferă la liceul "Sf. Sava". Adevăratul său debut literar se produce în 1904, la revista umoristică; "Belgia Orientului". Din 1905până în 1907 publică versuri sentimental-epigonice în revistele: "Duminica", "Revista noastră", "Revista ilustrată" și altele. Își incheie studiile liceale în 1906, după care se înscrie la Facultatea de drept, pe care însă nu o va termina. Anul 1907 îl găsește colaborator la "Viata literară si artistică", revistă condusă de George Coșbuc....
133 poezii, 0 proze
DADelmira Agustini
Delmira Agustini (1890 în Montevideo — 1914) a fost o poetă uruguaiana. Una dintre personalitățile literare feminine însemnate ale continentului sud-american. Născută in Montevideo (Uruguay) din părinți de orginie italiană, Agustini a fost un copil precoce înca din primii ani de viață. Ea a început să scrie poezii de la vârsta de 10 ani și tot atunci a avut primul contact cu limba franceză, muzica și pictura. Ea s-a măritat cu Enrique Job Reyes pe 14 august în 1913. Căsnicia lor n-a durat mult pentru că la mai puțin de un an divorțul era deja finalizat pe 5 iunie, 1914. O lună mai târziu, Reyes o omoară pe Agustini împuscand-o în cap după care se sinucide. Lirica ei este vitalistă, pasională, de o deplină sinceritate a sentimentelor, notabilă prin stil și perfecțiune formală. Opere Cartea albă (El libro blanco) - 1907 Cântecele dimineții (Cantatos de la mañana) - 1910 Caliciile deșarte (Los cálices vacíos) - 1913 Mătăniile lui Eros (El rosario de Eros) - postum 1924
3 poezii, 0 proze
SSSimon Salca
Poveste Odată, m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele. Era bătrân și pământul abia se rotea în jurul lui. A binecuvântat sirenele blonde ce pluteau în acvariul meu sentimental. Mi-a arătat gnomii burtoși, hulpavi după foi verzi. M-a avertizat să nu mă apropii de un arbore pe ramurile căruia erau agățate măști. Mi-a promis : animalele sunt mai frumoase la vânătoare decât în cuștile lor de aur. De atunci joacă șah pe eșichierul stelelor. De-atunci îmi îngrop iubitele în inimă,fără tranchilizantul agoniei, dincolo de uriașii ghețari. De-atunci mă urmărește lumina unui soare întunecat. "De arlechinadă ferește-te!" îmi tot repeta, cu pupilele injectate de romburi albe și negre. Acum nici nu mai știu în ce cușcă sunt și de când tabla de Șah mă acoperă. M-am rătăcit într-o altă Poveste. Dar îmi aduc bine aminte că,odată,m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele... ...eu nu m-am mai întors.
5 poezii, 0 proze
DIDorotea-Laura Ianc
M-am nascut la 17 noiembrie 1986, la Oradea. Am absolvit ciclul primar intre anii 1994-1998, la Scoala cu clasele I-VIII 'Andrei Muresanu', din localitate. Prima mea'creatie'am scris-o in clasa a treia(era un fel de basm-'Fat-Frumos cu ochiul de panseluta', de 4!!!capitole, fara nici o linie de dialog...) Gimnaziul l-am absolvit la Colegiul National'Mihai Eminescu', la o clasa cu predare intensiva engleza si am ramas tot aici la liceu, alegand profilul de bilingv-engleza. Am inceput sa scriu mai mult de pe la inceputul clasei a9-a, cand ma indragostisem iremediabil(cel putin, asa credeam eu pe atunci...) de un coleg de clasa. Nu imi pot defini stilul, nu prea am un model dupa care sa ma inspir, si un fapt pe care mi-l reprosez extrem de mult e ca nu citesc suficient. M-as bucura daca asa-zisele mele opere ar fi considerate postmoderne, cu toate ca simt ca multe ar mai trebui cizelate, in timp ce altele sunt poate prea cuminti si seci ca sa apartina curentului. Abia astept sa pot citi...
44 poezii, 0 proze
ASArthur Schnitzler
Arthur Schnitzler (n. 15 mai 1862, Leopoldstadt - d. 21 octombrie 1931, Viena) a fost un scriitor și dramaturg austriac, precum și cel mai important reprezentant al Modernității vieneze. Arthur Schnitzler, fiul unui proeminent medic laringologist evreu, Johann Schnitzler, și al fiicei doctorului vienez Philipp Markbreiter, Luise Markbreiter, s-a născut la Viena, pe Praterstraße 16, Leopoldstadt. Viena era pe atunci capitala Imperiului Austro-Ungar. Și-a început studiile în medicină la Universitatea din Viena în 1879. Își obține titlul de doctor în medicină în 1885 și profesează la Spitalul General din Viena (Allgemeines Krankenhaus der Stadt Wien, AKH), dar abandonează medicina pentru a se dedica scrisului. Operele sale a fost adesea controversate, atât datorită francheței în descrierea sexualității (într-o scrisoare către Schnitzler, Sigmund Freud mărturisea chiar : "Am impresia că dumneata ai dobândit în mod intuitiv - ca rezultat al unei introspecții - tot ceea ce eu a trebuit să...
6 poezii, 0 proze
CBCharles-Pierre Baudelaire
Charles Baudelaire a fost un poet francez (n. 9 aprilie 1821 - d. 31 august 1867), a cărui originalitate continuă să-i provoace atât pe cititorii săi, cât și pe comentatorii operei sale. Este considerat poetul care a revoluționat întreaga lirică franceză și europeană prin originalitatea volumului său controversat Les Fleurs du Mal (Florile răului"). Va avea o influență puternică asupra viziunilor poetice ale autorilor de mai târziu. 1821: Se naște la Paris, Charles Baudelaire. 1827: Moare tatăl său, care era cu 30 de ani mai în vârstă decât mama. 1828: Văduva Baudelaire se recăsătorește cu comandantul de batalion Aupick, un strălucit militar și diplomat. 1832-1835: Perioada de studii în Lyon, în garnizoana in care colonelul Aupick l-a trimis. 1836-1840: Perioadă de studii la Paris, încheiate cu un bacalaureat. În acest timp Baudelaire a frecventat Cartierul latin, atunci sediul artiștilor din Paris, unde s-a îndatorat peste măsură. Îi întâlnește pe de Nerval și Balzac. Se crede că tot...
233 poezii, 0 proze
Cristian Dina
M-am nascut acum vreo 21 de ani ...si de atunci tot traiesc...traiesc dupa un tipar extrem de strict...zambeste...zambeste...zambeste !!!!
1 poezii, 0 proze
IBioana bolba
biografie Februarie, 1973, Oradea, România -copilărie prea complicată ( de atunci tot caut răspunsuri la inexplicabil) - școli și studii, câteva diplome - mă atrage Lumina de la căpătul drumului, natura cu tot foșnetul ei, câteva răsărituri, apele limpezi, dealurile din Peștiș și biserica de lemn, cărțile unor oameni deștepți - poezia e doar forma în care îmi permit să "respir". În rest, iubesc. cosmina.bolba@yahoo.com
142 poezii, 0 proze
DSDanalo S
sunt un om foarte obisnuit,nascuta si crescuta in Arad. Intr_un moment deosebit pentru mine am inceput sa asez versuri pe hartie, si de atunci tot mai asez....
13 poezii, 0 proze
Atunci tot era toamnă
de Elena Hasnaș
atunci tot era toamnă cădea apusul şi razele lui se scurgeau pe pereţi ca mierea de mai pe ici, pe colo apăreau iepuraşi de lumină ce chicoteau lipicioşi şi poznaşi iar tu, prins în jocul lor ca un...
Pe muchie de cuțit X
de Sofia Sinca
\'\'Bestialitatea vieții m-a călcat și m-a apăsat, mi-a tăiat aripile în plin zbor și mi-a furat toate bucuriile la care aveam dreptul.’’ Emil Cioran - Pe culmile disperării. Conștiența faptului că...
Șezătoarea frunzelor
de George Bălan
Pișcată de brumă Toamna și-a pingelit pașii cu o țâră de zăpadă. -În sfârșit, ziseră frunzele, să ne mai încălzim și noi puțin! Și se îmbrățișară și se bucurară, când un mâț de ghiocel apăru, ca din...
O secunda
de monica donciu
As vrea sa stiu daca putem sa stam putin pe loc. Sa va spun in cateva randuri o poveste. Am tot obosit cautand in aceasta padure un strop de apa. Copacii parca se revarsa peste mine, iar frunzele imi...
Trenul mortii
de Ioana Corcosa
După primul an, în care nu văzusem pe nimeni din cei ce pretindeau a mă iubi, și pe singura persoană pe care o iubeam, am hotărât că e timpul să mă întorc acasă, pentru câteva zile. Îmi era greu să...
Atunci am plecat
de Nincu Mircea
Atunci am plecat la drum pe biciclete. A mea era veche. Tata cărase cu ea tot ce se putea: De la mâncare pentru păsări Și țigări sau alcool, Până la scânduri și cărămidă De reparat, căci construitul...
Amintire de toamnă
de Mihaela Roxana Boboc
Eram cu tata în toamna lui 2002 prin coclaurile din Tulburea-Predeal Sărari. Afară o ploaie deasă îmbuiba pământul iar noi înaintam anevoie prin clisa groasă în cizme de cauciuc sparte, ținându-ne de...
tot nimic
de Ender Alexandru
Candva... Candva ceata-si prelingea prin paduri Linistea Tu nu-ti amintesti de acele zile iubito Nu... tu... tu inca dormeai pe atunci Un vis druid... parca Respiratia vantului printre frunze Si...
și atunci nu mi-am mai simțit mâna
de Alina Manole
we'll survive, spuneai astă vară, pe atunci lumea era încă plină de oameni, de părinții cuiva, de bunicii cuiva, lumea era plină de copii nenăscuți și date probabile de naștere, de oameni niciodată...
Toamna din suflet
de Adriana Paun
Mă pierdusem printre frunzele toamnei.Rătăceam printre copacii triști,cu fața udată de lacrimi și de ploile reci.Eram îmbrăcată în hainele zdrențuroase ale îndoielii și pășeam desculță.Uitasem să...