"Asemenea lui Cain" – 20113 rezultate
0.05 secundeMeilisearch
MAmaior alexandra
"CRED ÎN IUBIRE. Cred că numele cel mai frumos și mai nălțător dat Lui Dumnezeu este Iubire. Cred că iubirea nu poate exista fără comuniune, fără dialog, fără a te deschide altuia. Cred că iubirea trece prin cruce. CRED ÎN CREDINȚÃ. Cred că numai credința în Dumnezeu alungă din sufletul omului nesiguranța și oferă speranță și optimism. Cred că omul se poate realiza pe deplin atunci când se încrede în Dumnezeu și se poate împlini cu adevărat atunci când îl iubește pe aproapele asemenea Lui Dumnezeu. Cred că numai credința în Dumnezeu îl conduce pe om la fapte concrete de iubire. CRED ÎN SPERANȚÃ. Cred că speranța este sora mai mică ce se ține de mână cu credința și iubirea. Cred că speranța îl ajută pe om să privească departe, să depășească obstacolele și să se ridice după ce a căzut. Cred că cine nu speră se poate asemăna cu un bătrân care a pierdut totul, chiar dacă este tânăr." - Pr. Daniel Bulai ici_pici_sweet@yahoo.com
11 poezii, 0 proze
MKMiron Kiropol
s-a născut la 29 octombrie 1936 - București "Cuminte cititor îti promit ca aventurile acestea te vor lega nu numai de lumea terestra, ci nazdravan de lumea cealalta, daca vei avea rabdare sa le urmezi. Cred ca descrierea lor te va apropia de asemenea de scriitorul acestor rînduri ce te binecuvînteaza pe tine, dar mai ales pe acela care l-a împins în prapastia oraculara a scriiturii (Miron Kiropol)" Miron Kiropol e un capitol aparte al literaturii romane. Plecat demult din tara ("transfug" al comunistilor), dupa peregrinari prin Europa, stabilit in Franta si devenit poet de expresie franceza, nu-si tradeaza in nici una din limbile operei sale filonul orfic, viziunea esentiala despre om ca fiinta implicata in Dumnezeire, chiar daca balanta mantuire-decadere este rareori echilibrata. Evident, poezia lui Miron Kiropol e una a insistentelor raportări la lumea fizică, tensionată de reflectarea subiectului în oglinda oarbă a lucrurilor, care-i redă candoarea specifică, adică una lirică: "Mă...
5 poezii, 0 proze
CGCulicovschi Gheorghe
1949 publicate 2 poezii în ziarul \\\"Ardealul nou\\\" Tg. Mureș; 1952-1957, "studinte-n drept și publicist"(nesalariat) la ziarul \"Universitatea\" București și Revista \\\"Justitia Nouă\\\"; 1957- 1973 procuror Ploiești; 1973-2003 avocat Ploiesti și Buzau; 2003 pensionar; 1957-2000 scris și recitat numeroase epigrame - la concursurile anuale ale Asociației Juriștilor, fiind distins cu diplome - și am și scris epigrame ce mi-au fost publicate în reviste,antologii și culegeri realizate de alți epigramiști, după anul 1989,când au fost și recitate la numeroase festivaluri și alte asemenea manifestări. 2000 - 2007 public epigrame în volumele:\\\"Pâinea noastră - notre pain, epigrame - epigrammes"; \\\"Desene altoite pe catrene avocățești - dessins greffes sur quatrains de l'avocature"; \\\"Urmașii lui Cincinat despre (ne)dreptate și (in)justiție, antologia epigramei judiciare românești" - în colaborare;\\\"Omagiu francofoniei, hommage a la francophonie, epigrame- epigrammes, edițion...
72 poezii, 0 proze
DMDumitru Micu
Dumitru Micu (n. 8 noiembrie 1928 la Bârsa, în județul Sălaj) este un istoric, critic literar și poet român contemporan. A fost redactor la ziarul Scînteia și la mai multe reviste literare. De asemenea a fost profesor la Facultatea de Litere din București. E un bun cunoscător al literaturii interbelice și unul dintre cei mai importanți istorici literari ai perioadei după 1947. A scris opere de sinteză despre Poporanism, literatura modernă, revista Gândirea, dar și monografii despre Tudor Arghezi, George Călinescu sau George Coșbuc. A scris și câteava versuri. Opere publicate Sensul etic al operei lui Sadoveanu (1955) ; Poezia Mariei Banuș, București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1956 ; Romanul românesc contemporan (1959) ; Poporanismul și « Viața românească » (1961) ; Literatura română la începutul secolului XX (1964) ; Istoria literaturii române 1900 - 1918, 2 volume, București, Editura Științifică și Pedagogică, 1964-1965 ; Opera lui Tudor Arghezi : eseu despre...
1 poezii, 0 proze
GMGustav Meyrink
Gustav Meyrink (19 ianuarie 1868, Viena, Austria – 4 decembrie 1932, Starnberg, Bavaria) este un clasic al literaturii austriece și universale, intens preocupat de științele oculte și de parapsihologie. Este fiul nelegitim al unui baron și al unei actrițe de la curtea Bavariei. Până la vârsta de treisprezece ani a trăit la Munchen, unde a urmat școala primară, apoi la Hamburg o scurtă perioadă de timp și douăzeci de ani la Praga, unde a ajuns împreună cu mama sa în 1883 și unde, nouă ani mai târziu, a trăit un eveniment cu rol providențial în viața lui: la douăzeci și patru de ani, când se pregătea să-și pună capăt zilelor, a auzit pe cineva strecurându-i pe sub ușă o broșură cu titlul "Viața după moarte". Șocat de această coincidență dramatică, a început să fie interesat de literatura ocultă și să studieze teosofia, cabala, sofiologia creștină și misticismul oriental. Rezultatele acestor studii apar în toate operele sale. A fost de asemenea membru al Hermetic Order of the Golden Dawn...
2 poezii, 0 proze
MCMihail Crama
(pseudonimul lui Eugen Enăchescu Pasad) s-a născut la 01 ianuarie 1923 s-a stins din viață la data de 16 aprilie 1994 Mihail Crama (1923-1994) este cunoscutul premiant al Fundatiilor Regale (Decor penitent, 1947) si al Academiei Romane, Premiul Mihai Eminescu pentru antologia Imparatia de seara, 1979, care include volumele de versuri aparute anterior: Decor penitent, 1947, Dincolo de cuvinte, 1967, Determinari, 1970, Codice, 1974, Ianuarii, 1976 si ciclul inedit Decor penitent II, volum reeditat si in editie bilingva (The realm of dusk, 1984). Publica, de asemenea, volumele de versuri: Trecerea, 1981, Dogma, 1984 (Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, 1985), Intrarea in legenda, 1990. Postum, ii apar volumele Copil la Curtile Romane, in anul 1995, si Cina cea mare, in 1998. Poetul a fost si autor al unor romane de inspiratie autobiografica, Singuratatea din urma, 1986, si Calator spre portile asfintitului, scris intre 8 aprilie 1988 si 4 decembrie 1991, ramas pina astazi...
8 poezii, 0 proze
FMFrédéric Mistral
Motivația Juriului Nobel "ca o recunoaștere a originalității lui pline de prospețime și a inspirației adevărate a creației lui poetice, care reflectă fidel priveliștile țării sale și sufletul autentic al poporului său, și, de asemenea, ca o recunoaștere a activității lui semnificative ca filolog provensal". Frédéric Mistral ( n. 8 septembrie 1830 Maillane, Bouches-du-Rhône - d. 25 martie, 1914 Maillane) poet francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1904. Joseph - Étienne Frédéric Mistral s-a născut la 8 septembrie 1830, în localitatea Bouches-du-Rhone din sudul Franței. Tatăl său este proprietar al Mas-ului du Juge, unde poetul va locui până la moartea acestuia (1885). Face studii la școala rurală de la Saint-Michel-de-Frigolet, apoi la Pensionatul Dupuy și la Colegiul Regal din Avignon. Prima sa încercare poetică (încurajată de Joseph Roumanille, "repetitor" la Colegiul din Avignon și unul dintre cei mai apropiați colaboratori și prieteni ai scriitorului) este...
0 poezii, 0 proze
NCNicolae Crevedia
Nicolae Crevedia este pseudonimul lui Nicolae Cârstea. S-a născut la 24 noiembrie 1902 la Crevedia Mare, fostul județ Vlașca (actualmente județul Giurgiu), de unde și-a luat și pseudonimul de Crevedia și a decedat la 5 noiembrie 1978, la București. A fost un prozator și poet român, care a valorificat limbajul dialectal. S-a remarcat de-asemenea ca epigramist de valoare. În poezie e de substanță oarecum argheziană-eseniană, în timp ce proza e influențată de stilul lui Minulescu. A fost tatăl secret al lui Eugen Barbu. Opera: Epigrame, București, 1930; • Bacalaureatul lui Puiu, București, 1933; • Bulgări și stele, București, 1933; • Dragoste cu termen redus, București, 1934; • Buruieni de dragoste, București, 1936; • Maria, București, 1938; • Dă-mi înapoi grădinile, București, 1939; • Versuri, București, 1968; • Vinul sălbatic, București, 1977. Antologii • Antologia epigramei românești, introducerea editorului, București, 1933 (în colaborare cu A.C. Calotescu-Neicu); • Epigramiști...
10 poezii, 0 proze
Lao Tse
A trait in jurul anului 600 inainte de Christos. Numele lui inseamna in chineza veche “baietelul cel batran”. Biografia lui este mai mult o legenda. Unii spun ca, inainte de a parasi dezgustat China si a disparea pentru totdeauna spre Vest a scris acest text, altii spun ca, dupa zeci de ani de singuratate petrecuti prin munti, imparatul l-a chemat la el pentru a se sfatui in legatura cu un razboi, iar in momentul intrarii in cetate, paznicul l-ar fi rugat sa-i impartaseasca din intelepciunea sa si atunci s-a asezat pe jos in praf si a scris timp de trei zile si trei nopti acest text. Exista de asemenea legenda care nu exclude originea sa divina si care spune ca Lao Tse s-ar fi nascut dintr-o stea cazatoare.
2 poezii, 0 proze
ARAmelia Rosselli
S-a născut la Paris în 1930, fiind fiica lui Carlo Rosselli (exilat antifascist asasinat în 1937 împreună cu fratele său Nello Rosselli) și a unei englezoaice. Trăind mult timp în Franța, Anglia, Statele Unite, s-a stabilit la Roma după război, făcând studii literare, filosofice și muzicale. Fiind trilingvă a achiziționat complexitatea lingvistică și culturală specifică unei asemenea formații. A scris în engleză, franceză și italiană cu aceeași naturalețe. A lucrat ca muziciană, traducătoare și a colaborat la reviste precum „Civilità delle macchine”, „Nuovi Argomenti”, „il verri”, „Art and Literature”. A fost prezentată de Pasolini ca poetă în revista „Menabò” din 1963. În Italia a publicat volumele: Variazioni Belliche (Garzanti, 1964, unde autoarea introduce și o importantă autoanaliză tehnică a versurilor sub titlul „Spazi metrici”), Serie Ospedaliera (Il Saggiatore, 1969), Documento (Garzanti, 1976), Primi Scritti (Guanda, 1980), Impromptu (Genova, San Marco dei...
1 poezii, 0 proze
Asemenea lui Cain
de Jianu Liviu-Florian
Asemenea lui Cain Asemenea lui Cain, ti-aduc in Casa In loc de darul cel mai bun, doar vechituri, In loc de rugaciuni, injuraturi, In loc de pace, pizma si angoasa – In loc de slava, claca unei guri...
Cain & Abel
de Adrian Dorie
‘Și a căutat Domnul spre Abel și spre darurile lui, iar spre Cain și spre darurile lui n-a căutat.’ De ce s-a petrecut această discriminare evidentă? De ce God All Mighty s-a arătat interesat de oile...
Cain
de George Gordon Noel Byron
CAIN1 Un Mister „Șarpele insă era cel mai [șiret dintre toate fiarele de pe pămînt, pe care le făcuse Domnul Dumnezeu.\" FACEBEA, Cap. III, 1. Lui Șir Walter Seott, Baronet ii este dedicat acest...
eretica
de Dumitru Sava
“eu adulatul în care voi vedeți perfecțiunea curg furios fond infinit ce nu își află formă menirea-mi cere să-mi croiesc finirea mă caut îngrozit în cimitirul cu ale facerii rebuturi că asta...
Care e cea adevărată
de Corneliu Traian Atanasiu
Textul pe care îl voi cita mai jos este un mic poem în proză al lui Baudelaire și se intitulează Care e cea adevărată . Eu vă propun să nu vă pripiți să alegeți, citiți cu atenție, cîntăriți,...
Cardinal
de Remus Cretan
Universul are patru porti pazite de ingeri. Nordul are tron la intrare, si e interzis omului de rand. Pe la est se intra in iubire, la vest se coboara. Sudul e mister... Pe la rasarit incerca sa...
scrisoarea
de ovidiu cristian dinica
Îmi scrii, cerul s-a întunecat iar cocorii nu mai zboară, se îneacă asfințitul în gurile văzduhului, te văd grăbită să treci cu spatele prin viață. nu ești prezentă orei? Sunt eu pentru tine un câine...
Isrtoria cruzimii noastre
de Boris M. Marian fără minus
Poate că Shakespeare ar fi găsit un titlu asemănător, dacă ar fi putut cunoaște istoria universală pe parcursul a celor circa cinci milenii de civilizație „modernă”. În 1998, apărea la o editură...
De ce violență, Tarantino?
de razvan cirezaru
De curând, în campania de promovare a ultimului său film de corectitudine politică, Django, Quentin Tarantino a suferit o sincopă în discursul său, altfel flamboiant, ca întotdeauna, iritat fiind de...
CE SE INTAMPLA CU SUFLETUL DUPA MOARTE
de Mitrofan (parintele Mitrofan)
CE SE INTAMPLA CU SUFLETUL DUPA MOARTE TAINA MORTII. MOARTEA DREPTULUI SI MOARTEA PACATOSULUI Biserica Ortodoxa invata ca moartea este \"despartirea sufletului de trup\"; odata aceasta despartire...