Căutare

Parintele Rafail Noica Fiul al marelui filosof român Constantin Noica, părintele Rafail s-a născut în anul 1942. În familie primește o educație creștină sumară (practicarea credinței se reduce doar la mersul la biserică de Paști pentru a aprinde o lumânare). La vârsta de 13 ani pleacă împreună cu mama (era englezoaică) și cu sora lui în Anglia cu scopul primirii unei educații mai alese. Vârsta căutărilor se manifestă și în latura spirituală. La început merge la anglicani însă "atmosfera era foarte sărăcăcioasă, foarte rece, plicticoasă chiar. Nu în sensul că te-ar apuca căscatul în biserică, ci în sensul că nu te hrănea cu nimic" (Celălalt Noica – mărturii ale monahului Rafail, însoțite de câteva cuvinte de folos ale părintelui Symeon, ediție îngrijită de Pr. Eugen Drăgoi și Pr. Ninel Țugui, Editura Anastasia, București, 1994, pag.24). Trece apoi pe la penticostali, congregaționaliști, Armata Salvării etc.; cel mai mult rămâne în cadrul comunității baptiste (un an și jumătate). În...

2 poezii, 0 proze

Rafail Noica

Rafail Noica (n. 1942) este un ieromonah ortodox la Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul din Maldon, Essex, Anglia, iar din 1993 sihastru în Munții Apuseni. Este fiul marelui filosof român Constantin Noica. Părintele Rafail Noica s-a născut în anul 1942. În familie primește o educație creștină sumară, practicarea credinței reducîndu-se doar la mersul la biserică de Paști pentru a aprinde o lumânare. La vârsta de 13 ani pleacă împreună cu mama sa (care era englezoaică) și cu sora lui în Anglia, cu scopul primirii unei educații mai alese. Vârsta căutărilor se manifestă și în latura spirituală. La început merge la anglicani însă "atmosfera era foarte sărăcăcioasă, foarte rece, plicticoasă chiar. Nu în sensul că te-ar apuca căscatul în biserică, ci în sensul că nu te hrănea cu nimic". Trece apoi pe la penticostali, congregaționaliști, Armata Salvării etc.; cel mai mult rămâne în cadrul comunității baptiste (un an și jumătate). În protestantism se poticnește în special în textele...

5 poezii, 0 proze

Artur Enășescu

Artur Enășescu (1889 - 1942) Artur Enășescu a trecut prin viață atât de umil încât nici măcar locul de naștere nu-i este cunoscut. După unele opinii este vorba despre Burdujeni; conform altora, de Botoșani. Se pare că tatăl i-a fost un oficiant P.T.T., Alexandru, după numele de botez, devenit ‘conu’ Alecu’ (ca și Alexandru Paleologu) odată cu înaintarea în vârstă și în ierarhia poștelor (șeful oficiului din Botoșani). Viitorul poet era văr cu viitorul actor Ion Manu. Școala nu prea l-a atras, ducându-se la cursuri pe apucate, neîmpins din urmă de mama naturală, aceasta decedând. Artur era rebel la constrângeri de orice fel. A urmat și doi-trei ani la liceul Național din Iași. Bacalaureatul l-a luat cu mari întârzieri, în 1913, după ce a plecat la Paris (1911-1912), pasă-mi-te pentru studii superioare, unde, totuși, după părerea lui Tudor Vianu, care-l prețuia deosebit de mult, a audiat niscaiva cursuri de filosofie. Îi plăcea eleganța vestimentară, adora florile și femeile. Dacă...

4 poezii, 0 proze

ioana

poezie o: "noastra SCOALA" vai ce frumoasa-i scoala! Dar pe altii ii apuca Raceala, si lipsec, lipsesc, lipsesc vai ce Repede se-bolnavesc n! si nici nu au Febra Mare Dar ei se bucura ca Scapa de Tema!

1 poezii, 0 proze

Simona Cratel

Am terminat Liceul de Artă "Nicolae Tonitza", apoi Academia de Artă din București. Înainte de a mă apuca de scris, am lucrat ca grafic-designer, art director și web-designer.

1 poezii, 0 proze

ana sofian

Văzusem ochii tăi într-o dimineață cu ceață urcau muntele de gheață m-am gândit atunci că ploaia palmelor mele îți va fi frânghia cu care vei escalada în timp; de vrei,apucă secunda și smulge-i pilonul de sub picioare să ne fim ploaie și soare pe veșnicie...

239 poezii, 0 proze

Alexandru Rusu

Cred în Dumnezeul străbunilor mei daci si în mine, iar Credinta, Speranta, Vointa, Iubirea, Pacea, Constiinta, Viata si Stiinta sunt armele cu care lupt zi după zi pentru a face, prin Străbuni, punte între Pămant si Cer. Mă zbat clipă de clipă pentru o lume mai bună si sper din tot sufletul că voi apuca ziua în care să îmi văd visul împlinit, si Sfânta Patrie, întreagă din nou. În legătură cu ceea ce scriu: stiu că multi dintre voi îmi vor combate opiniile din momentul citirii. S-a mai întâmplat si nu am nimic împotrivă. Dar, vă rog, priviti doar pentru o clipă în adâncul sufletului vostru si veti întelege că noi, Oamenii, nu suntem pământ, ci pulbere stelară. Asa e de când există Universul si asa va fi mereu! Am venit însă pe lume Om, născut din femeie si bărbat, pe sfântul pământ românesc, si am datoria de a apăra destinul neamului meu, mai presus de destinele tuturor. Să învingă Viata Omenească! Asa să ne ajute Dumnezeu si Strabunii!

9 poezii, 0 proze

Dimitrie Bolintineanu

Dimitrie Bolintineanu (n. 1825 Bolintin-Vale - d. 20 august 1872, București) a fost un poet român, om politic, participant la Revoluția de la 1848 și diplomat. Dimitrie Bolintineanu era macedonean aromân de origine, părintele lui, Ienache Cosmad, a venit în țară din Ohrida. În puțini ani ai tatălui său Ienache își făcu în Valahia o situație acceptabilă. Arendaș, mic proprietar, apoi subprefect, cu reședința la Bolintin, sat aproape de București; el nu apucă să-i lase celui de al doilea născut, Dimitrie, o avere care să-l scutească de griji. Orfan de ambii părinți încă din 1831, tânărul a fost crescut de rude mai avute. Se susține de timpuriu, precum Grigore Alexandrescu, I. L. Caragiale, Mihai Eminescu, prin slujbe funcționărești. În 1841 era copist la Secretariatul de Stat, în 1843 - secretar la departamentul „pricinilor suditești". Printr-un misterios concurs de împrejurări, e ridicat, în 1844, la rangul de pitar. Faptul că publicase în 1842 admirabila poemă "O fată tânără pe patul...

62 poezii, 0 proze

Nedelcu Horia

inalt ca bradu' -- far' de continuare, balai, tumefiat de muza, golit de sensuri si de vomul cuvintelor aruncate in obraji de zana, albastrit in ochi de-atata cer cernit printre pelicula clipei, romantic pana'ntre labele picioarelor deznisipite de valuri molcom trecatoare, cu mintea aburita de drogul fonemului, cu inima mai la una, mai la alta ... dintre flori, caut linistea ce n-o voi apuca niciodat', sufletul fiindu-mi rob conflictului si creatiei de adanc intru inalt iaca c-am spus-o!

3 poezii, 0 proze

Apucă-te de scris

de Băbăruși Cristian

Dacă vrei ceva, și ști că ai de zis Vino încoace și apucă-te de scris Stai la masa mea, în Taverna-ntunecată Și bea bere cu toți poeții laolaltă Pune rime pe hârtie, te vei simți mai bine Stai și...

2 poeți ardeleni și agoniști pe messenger

de Dana Banu

stefan doru dancus: ești pe-acas\', dano? dana banu: zic zo de Dumnezo că îs dana banu: măăăăăă, dăncușule, mi se face dor de-acasă, tare-aș pleca stefan doru dancus: hai încoa\' la noi că ți-a trece...

Atelier

la puterea a treia

de ștefan ciobanu

mic pierdut într-un un fir de praf la masa de scris mă uit la intensitatea pereților inima mi se transformă într-o castană și toate într-un timp atât de scurt ca o omidă e totuși o lege în mișcarea...

poeta moartă

de Nicolae Goje

Orice faci, dragă, doar nu te apuca de scris în miezul nopții, te-ntinzi din pat ș-aprinzi becul respiri oftat cu mâinile în jurul picioarelor tu ți-ai putea imagina chiar un lan de flori de ziar în...

Cum să scrii

de Alin Pop

Ar trebui să scrii total. Respirația sufletului tău să plutească liber prin spațiile dintre cuvinte, să te dizolvi complet în dialoguri, imagini sau idei. Total, nu cuprinzător, a încerca să...

Atelier

Vânt cu-aripi de toamnă

de Neculai Dontu

Când se-nvinețește zarea Și când frunze ruginesc, Când se ofilește floarea, Toate relele pornesc, De te-apucă disperarea. Ploi ce fac pământul tină, Multe, reci și inumane, Pentru toate e de vină,...

Scrisoare lui Filat

de Iurie Osoianu

Bună ziua ,multstimate domnule Filat Eu viața mi-am trait*o in tăcere Dar paradigmele acestui inceput de veac Mă fac să-ti scriu. Să-ți scriu , că nu mai am putere Că nu mai am putere sâ astept Cind...

romania lui popescu

de florin iordache

ROMANIA LUI POPESCU… Frumoasa mea femeie, Cu trupul extraordinar de fin?... Cu coapse de vioară, azalee, Cu glasul de soprană, cristalin?... Cu sânii grei dar foarte fermi De silicoane ca de orhidee…...