Căutare

Nascut in 1978 am apucat sa gust putin si din placerile oranduirii de aur cat si din cele ale miraculoasei tranzitii.Ca scolarizare, primele 8 clase trec aproape normal cu mici incidente putin semnificative.Liceul il incep la un profil real (chimie-biologie),ca eveniment major imi pierd virginitatea la 15 ani si ajung sub un pat de unchi destul de furios. Clasa XI transfer la limbi straine, in primul trimestru sun exmatriculat din toate scolile din Romania cu drept de reinscriere anul urmator. Urmeaza un an plin de experiente literare si senzoriale deosebite, decid ca sunt prea mic si prost ca sa scriu desi o fac pe ascuns. Ma reinscriu la istorie-stiinte sociale unde termin liceul fara zgomot. Intru la regie-imagine film/TV, Universitatea Media Bucuresti. Intrerup in anul III din motive personale. Ma reinscriu anul urmator, dupa un sabbatical paroxistic termin scoala si cu voia lui Dumnezeu in 2007 februarie imi voi da si licenta. In prezent in urma unei perioade petrecute ca angajat...

3 poezii, 0 proze

Dinu Soare

Asociat la un moment dat cu grupul de la revista Kalende, Dinu Soare a fost un poet român. Unicul său volum de versuri, intitulat Tristeți și publicat în 1936, cu o copertă neagră și aproape 200 de pagini, n-arată un poet prea interesant: Dinu Soare nu vine în poeziile sale cu multe inovații față de poezia simbolistă, la modă cu câteva decenii în urmă... Opere * Tristeți, [1936] (versuri) * Ce-ai făcut cu inima mea, doctor Crips?!... : Istorioară cinematografică, Litera, București, 1973

1 poezii, 0 proze

Marian Neacșu

un om simplu, plin de defecte, dar în dezvoltare de calități. student în anul 2 la litere , la UpgPloiești. am trecut prin multe și deși nu par că m-am maturizat încă, eu consider că am făcut-o prea devreme. scriu versuri și proză de aproape 3 ani și trăiesc prin asta, repet, prin asta , nu din asta... cine sunt, nu știu, e un mister și pentru mine/viața mea e o gură de aer între două rime...

4 poezii, 0 proze

George Vasilievici

„de o vreme înotai într-un zid. azi ai găsit ieșirea, pe partea cealaltă. eram cu tine când mi-a venit în cap asta: Te iubesc, moarte. Eu tot la tine mă întorc. Viața e doar o simplă aventură. Te iubesc, viață. Eu doar cu tine vreau să fiu. Moartea e doar o căsnicie aranjată. ai râs, tu ai fi inversat strofele. fie, le inversez, întoarce tu zidul”. (Mugur Grosu) A murit George, cu îngerii lui cu aripi de lame de ras care fumează pe la spatele lui Dumnezeu și îi aprind lumânări în față. A murit George, cu copil cu ochi bătrâni, care a privit prea mult în interiorul lumii și a scos de acolo urâtele și frumoasele, fără să aleagă. A murit George, petrecut de necredința prietenilor în dispariția sa... în Săptămâna luminată... „Acum aproape patru ani făceam cunoștință cu George Vasilievici. A trebuit să-mi spună atunci cea mai cruntă veste. Că a murit tata... Nu am putut atunci ajunge acasă și am făcut stenciluri cu Tatăl Nostru în neștire, supravegheat de George, Mugur, Miki, Alina......

0 poezii, 0 proze

VIOREL MUHA

Da, exist! Și dacă exist, pot constata că mai există și alții. Și am costatat că mulți sunt mai buni ca mine. Nu sunt stea, nu sunt fulg de nea, nu sunt nici primăvară, dar nici toamnă. Prin venirea mea pe lume, probabil că ursitoarele au uitat, ieșind pe coșul casei, din fiecare lucru din lumea asta câte o minusculă urmă, ca apoi să mă ostoiesc a le înțelege și descifra. Așa că am reușit cât de cât să înțeleg și să învăț, mai mult sau mai puțin, mai bine sau mai rău, că trebuie să știu… mai bine ce-am învățat! Am învățat să învăț mai întâi, căci nimeni nu-i din început născut a ști! Am învățat ce-i fierbințela focului, arzându-mă de câteva ori cu flacăra iubirii. Am învățat să nu suflu în jăratec prea tare și de aproape, căci pot orbi de scânteile care sar din el. Am învățat ce-i răceala gheții, atunci când fără nicio remușcare, am fost părăsit sau ingnorat. Am învățat ce-i bunătatea, gustând ce-i dat să iasă din pământ, trudit sau din gura celui care știe ce-i bun în lume, punând în...

10 poezii, 0 proze

Chang Shiang Hua

Scriitoarea Chang Shiang Hua este licențiată a Universității Naționale Normale din Taipei. A funcționat aproape două decenii în învățământ, apoi a fost redactor executiv al publicației \"Grassroots\" și redactor responsabil pentru poezie al revistei \"Steaua literară\". A lucrat pentru \"Amnesty International\", la Taipei. A publicat patru cărți de poeme, primele două traduse și în engleză: \"Nevisata iarbă verde, verde\"; \"Femeia chineză în Iowa\", \"Simpatie cu once preț\" și \"Mătase și vin fiert\" (versiunea în limba română, după cea din limba sârbă, semnată de Dușan Baiski, în 1994). Deopotrivă prozatoare, a publicat: \"Însemnări la lacul înstelat\' \"Unire armonioasă\", \"Timpul cafelei\" și \"Călătorie de toamnă fără urme”. A redactat volumele: \"Antologie de poezie chineză din Filipine\", \"Antologie de poezie feminină din Filipine\", \"Numai pentru că stau în munți\" (selecție de autor). O \"Antologie de poezie chineză contemporană\", realizată împreună cu sinologul iugoslav...

8 poezii, 0 proze

Laura Huiban

laurahuiban@yahoo.com In prezent - redactor al Ziarului de Bacau, Mediabac 2002 - 2007 - redactor al Trustului de Presa "Desteptarea" Bacau; in acest timp am realizat si prezentat la AlfaTV (TPD) emisiunea saptaminala de informatie culturala "Fast - Culture". 2004 - Premiu pentru Editorial ("Eu nu spun"), la Premiile Presei Bacauane (juriu: Ioana Avadani, Vanda Condurache) 2004 - Nominalizare la Premiul pentru Interviu ("Ultimul Sburator/ Pentru Ioana Postelnicu, scrisul e o bucurie aproape sexuala"), la Premiile Presei Bacauane (din juriu au facut parte si Ioana Avadani, Vanda Condurache). 2004 - Seminarul International „Cultura Si/Sau Televiziune” – Iasi 2004 - Atelier de Jurnalism On-line – Sinaia 2004. Colaborari: Revista "Ateneu" Citata cu articole sau fragmente de articol in "Cartea care m-a tinut in viata" (Eugen Budau, Bacau, 2005) sau "Anton Ciobanu - vocatie si credinta" (Mihai Busnea, Bacau, 2004). Studii: 2006 - 2008 masterand in Jurnalism al Facultatii de Jurnalism si...

10 poezii, 0 proze

Albert Camus

- se naste la 7 Noiembrie 1913, ca al doilea fiu al lui Lucien Camus si Catherine Camus - 1914 – izbucneste primul razboi mondial. Tatal lui, ranit pe front, moare intr-un spital din Saint Brieue. Catherine, impreuna cu cei doi copii se stabileste la Alger, castigandu-si existenta ca femeie de serviciu. Camus isi petrece copilaria intre mama sa, aproape surda si vorbind foarte putin, un unchi infirm si fratele sau, Lucien - 1918-1923 – urmeaza cursurile scolii comunale de pe strada Aumerat - 1923-1930 – urmeaza ca bursier, cursurile liceului din Alger - 1925 – apare romanul Falsificatorii de bani” - 1930 – primele semen ale tuberculozei - 1932 – isi continua studiile urmand cursul superior al liceului. Debuteaza in presa, publicand articole pentru revista Sud - 1933 – venirea lui Hitler la putere. Camus militeaza in Miscarea antifascista Amsterdam-Pleyel, infiintata de Henri Barbusse si Romain Rolland. Il citeste pe Proust, asupra caruia se va opri mai tarziu indelung, in eseul sau...

18 poezii, 0 proze

Alexandru Andrițoiu

Alexandru Andrițoiu (8 octombrie 1929, Vașcău, județul Bihor – 1 octombrie 1996, București) a fost un poet și traducător român. A absolvit, în 1961, Școala de literatură „Mihai Eminescu”, a lucrat în redacțiile a diferite reviste („Contemporanul”, „Luceafărul”, „Gazeta Literară”, „Viața militară”). Din 1965 a devenit redactor-șef al revistei „Familia” din Oradea, funcție pe care a rămas timp de aproape 25 de ani. Urmează școala primară în satul natal, iar apoi cursurile liceului "Samuil Vulcan" din Beiuș, pe care le încheie în 1948. Se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, de unde este trimis la "Școala de literatură Mihai Eminescu" din București. După absolvire este repartizat în presă, la revista "Contemporanul". Apoi s-a perindat prin o seamă de redacții de reviste literare și cultural artistice: Gazeta literară, Luceafărul, Viața Militară, Cravata roșie. Din 1965 - redactor șef al revistei "Familia" din Oradea. Debutul în presă și-l face în 1949, la ziarul...

15 poezii, 0 proze

Aproape Prea Departe

de Andrei Micrcea

Stând pe birou, cu ochii spre lumina slabă îmbrățișată de prafuri înalte. Gândind firav, plictisit de oboseala mea. Lipsit de foc sau de gheață în două guri căprui cu urme de verde. Schimbând aleator...

Atelier

Aproape prea departe

de Dumitru Maria-Ancuța

În inima-mi secată s-a așternut tăcerea, Tu n-ai să mai auzi în veci Nici șoapte calde, nici vorbe reci. Tu nu-mi vei mai fi focul Ce dă lumină nopții, Ce arde rău'-n jurul meu, Ce sufletu'-mi...

Cautare

de Ionut Razvan

oare unde esti? poate ca esti departe prea departe sa iti dai seama cat am nevoie de tine... ciudat cum ne putem privi in ochi si nu stim ca ne-am gasit trist cum zambim si pasim mai departe...

Nume de lut

de Frincu Bogdan Georgian

Mâine îți voi așeza pe chip fericirea mea cu nume de lut, Imitându-ți tăcerea ca pe propria-mi răsuflare, Rătăcindu-mi cuvintele pe unde îți porți pașii liniștită. E aproape prea târziu pentru a-ți...

si ea se opreste

de Ohm

si ea se opreste... \"nu am devenit inca persoanele ce santem meniti sa fim\"...ochii lui sunt patrunzatori insa vocea lui tremura... \"bineinteles ca nu!\" ii vine ei sa strige...\"sant oameni de...

Atelier

Annutza

de Frincu Bogdan Georgian

Am crezut că mă știi din ochii vreunui necunoscut, am crezut… Necunoscându-ți glasul, neștiind cum zâmbești, cum clipești. Neștiind că m-ai ascuns într-o virgulă, într-un punct, Uitând să îmi citești...

Prea departe, prea aproape

de Silviu Somesanu

Nopți puse pe roți să traverseze pământul așteaptă la țărmuri de mări, să plece în insule înfloritoare. În timp ce lumea își adoarme amarul și-l ține închis în cercuri de foc, să ardă odată cu...

Prea aproape

de Popa Stefana

Isi vopsise ochii cu foc ca sa sperie dimineata. Isi unsese buzele cu sange ca sa certe apusul. Era o fetita foarte foarte mica. Numai cerul, soarele si luna o respectau. Azi ai calcat-o. Ai...

aproape o ...poveste

de Valeriu D.G. Barbu

Un fluture încărunțit cânta cum doar fluturii știu. Cânta un cântec care nu se adresa niciunei urechi obișnuite. Ședea pe un fir de iarbă al cărui vârf sta îndoit spre ape, oglindindu-se aici, pe...

Atelier

Departare

de Petrică Viorica

Ești departe și totuși aproape Ești aproape și prea departe. O sămânță, un sâmbure Dă o floare, dă un copac. Ce e oare ? Ce poate fi oare ? Ești departe sau totuși aproape ?