Poezie
Prea aproape
2 min lectură·
Mediu
Isi vopsise ochii cu foc
ca sa sperie dimineata.
Isi unsese buzele cu sange
ca sa certe apusul.
Era o fetita foarte foarte mica.
Numai cerul, soarele si luna o respectau.
Azi ai calcat-o.
Ai ghemuit-o intr-o crapatura din asfalt.
De obicei, pavajul ar fi scartait.
A uitat.
Azi ai imbrancit-o.
Ai infipt-o intr-o creanga ruginita.
De obicei, coaja ar fi oftat.
A uitat.
Era azi cand te-ai vazut.
Te confundasesi.
te uitasesi.
Soarele uitase sa-ti aminteasca.
Ii era frica de tine.
Te lovea si nu reusea sa te atinga.
Era azi cand cerul ti-a soptit.
Ti-o ucisesesi.
O urai.
Dimineata si seara
Cand te mintea ca era bolnava.
Noaptea cand te mintea ca murit.
Cand te cocosai sau cand sareai
Si te mintea ca s-a atrofiat.
Cand fugeai si te mintea ca ai speriat-o.
Mereu mereu.
O urai.
Te certa. Te infricosa. Te sfida.
Iti amintea mereu unde esti.
Era acum cand ai taiat-o.
Ca o fiara s-a ascuns sub talpi zbierand.
...zburai..
era o fetita si era prea mica pentru o umnbra.
Ei asta au inteles.
Si ea era prea departe sa mai auda.
Devenise soarele, luna si cerul
Si ei o urau pe ea.
Ea le amintea mereu cat isi urasc umbrele.
012.863
0
stiu ca subinierile cu pronume personal neaccentuat sunt necesare insa nici in halul acesta.Ar fi trebit sa-i dedici o poezie lui \"o\" care sa sune cam asa:
o,ooo oooooo oo,
oooo oooooo oooooo
oooo o oooo oooo ooooo
oo oooo oo oooo o.
ce zici de ideea mea?