"Aplecarea" – 5383 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
SASfântul Ioan Gură de Aur
Cel întru Sfinți Părintele nostru Ioan Gură de Aur (347-407), Arhiepiscop al Constantinopolului a fost un cunoscut episcop și predicator din secolele IV-V, în Siria și Constantinopol. Este binecunoscut pentru elocvența cuvântărilor sale publice și pentru denunțarea abuzurilor de autoritate din Biserică și din Imperiul Roman din acea vreme. Avea o mare aplecare spre asceză. După trecerea sa la Domnul, a fost numit Chrysostomos, din grecescul chrysostomos, care se traduce prin Gură de Aur. Biserica Ortodoxă îl cinstește ca sfânt (cu pomenirea la 13 noiembrie) și l-a rânduit între Sfinții Trei Ierarhi (pomeniți pe 30 ianuarie), alături de Sfântul Vasile cel Mare și cu Sfântul Grigorie Teologul. Este recunoscut și de Biserica Romano-Catolică, care îl cinstește ca Sfânt și Doctor al Bisericii, precum și de Biserica Anglicană, ambele făcându-i pomenirea la 13 septembrie. O parte din sfintele sale Moaște au fost furate de cruciați în 1204 (amintirea acestui eveniment se face la 27 ianuarie)...
5 poezii, 0 proze
Marcel Romanescu
Marcel Romanescu, fiul lui N. P. Romanescu, fost primar al Craiovei, născut la 11 octombrie 1897, la Liège, în Belgia. Urmează clasele primare la Paris și Craiova, liceul la Craiova, Turnu Severin, Iași și Mănăstirea-Dealului. În 1920, obține licența în drept și filozofie, cu orientare spre funcțiile publice și serviciul diplomatic, în care debutează ca atașat de legație pe lângă Vatican (1920-1921). La Roma va conduce și foaia de propagandă România (1921). Ulterior, ocupă diferite posturi în diplomație (Varșovia, Haga, Madrid, Cairo, Belgrad, Copenhaga, etc.), secretar, în 1924 al comisiei româno-ungare, însărcinată cu aplicarea tratatului de la Trianon. Stil de existență asemănător lui Duiliu Zamfirescu, diplomat și scriitor. În 1926, conduce la Craiova revista Flamura. Colaborator la numeroase reviste literare din țară, se consacră în ultima perioadă a vieții sale studiilor de istorie, publicate anterior, sub rubrici variate, și în Arhivele Olteniei. A decedat la Craiova în...
4 poezii, 0 proze
DPDumitru Popescu
Dumitru Popescu, zis „Dumnezeu”, (n. 1928, Turnu-Măgurele) este un om politic, jurnalist, prozator, poet și memorialist român. Absolvent de științe economice, Popescu intră în Partidul Muncitoresc Român în 1953. În anii 1950 și 1960 activează ca jurnalist la publicații precum Contemporanul, Scînteia tineretului și Scînteia. În perioada 1962–1965 este vicepreședintele Comitetului de Stat pentru Cultură. Este primit în Comitetul Central al P.C.R., unde înaintează rapid în funcție, astfel încât din 1969 face parte din Comitetul Politic Executiv (CPEx). În anii 1970 a devenit un om de încredere al șefului statului, Nicolae Ceaușescu, și a contribuit la construirea cultului personalității acestuia. Porecla „Dumnezeu”, a cărei origine este incertă, sugerează întâietatea opiniilor lui Popescu în aplicarea cenzurii politice. În general echilibrat în această activitate, politicianul a adoptat uneori poziții excesive. Scrierile literare ale lui Popescu sunt puțin cunoscute. Începând din anii...
1 poezii, 0 proze
Dumitru D. Silitra
Nascut:primavara, 1956, pentru echilibrul poeziei ramanesti vis-a-vis de plecarea lui Labis Poeziile mele=biografia mea
2 poezii, 0 proze
IBIonut Balan
10 ianuarie 1988 - primul tipat in Maternitatea Spitalului Municipal-Caracal; decembrie 1989 - participant activ al Revolutiei (probabil ca plangeam si-mi rodeam unghiile); 1995 - plecarea la scoala (eu nu voiam, da' ai mei voiau sa aiba copilu' scoala...); 1997 - incepe sa se contureze spiritul de revolutionar (sparg primul meu geam; de fapt, al directorului...); 1998 - clasa a patra... primul meu sarut... Doamne, cat m-am mai speriat!!! ; 1999 - ma mut, impreuna cu familia, in metropola Craiovei, din motive care nu va privesc; 2000 - urmeaza o perioada de nerecunoastere a propriei persoane, de renegare a lui Dumnezeu, de revenire la El, de lacrimi, de zambete fortate... pierdusem tot ceea ce construisem pana atunci... 2002 - prima poezie buna scrisa de subsemnatul... urmeaza o perioada de glorie - recunoasterea profesorilor de limba si literatura romana, publicarea creatiilor in revista scolii, nopti lungi de betie si de scris, redescoperirea muzicii extraordinare a lui Tudor...
23 poezii, 0 proze
RORaluca Oprita
Se născuse dintr-o noapte nedorită cu secunde rupte de timp răscolea ca o spaimă fața neînțeleasă a lucrurilor se oprea rar de tot neștiut de târziu se zărea o umbră în stâncă strângea întunericul ca pe niște șoapte abia rostite gândurile foite între mâini rugă pentru timpul ei deloc grăbit egal de tăcut odată cu plecarea peste gesturile obscure își furișa ochii ca o pală de vânt după o atingere după fiorul care mima căldura unei promise dimineți.
63 poezii, 0 proze
Lidia Dondesi
Născută în Drobeta Turnu Severin, 24.09.1956, din familie de funcționari, mama având aplicare spre litere fiind provenită din familie de învățători. Copilăria mi-a fost însuflețită de zilele petrecute la bunici, multe drumuri am străbătut cu bunica la școala din satul Cătune, localitate așezată pe malul Motrului de unde am învățat primii pași spre frumosul vieții. Dar dragostea pentru frumos a venit și din partea bunicilor paterni, locuitori ai satului Bala de Sus (Mehedinți). Bunica avea un deosebit simț al culorii ce-l transpunea în scoarțele țesute în zilele lungi de iarnă, constatare făcută și de pictorul Dumitru Gheață Colibași, care nu de puține ori a colindat zona imortalizând-o în tablourile sale. Iată, că și pentru „Jocul de cuvinte”, ceea ce m-a înconjurat a fost o sursă de inspirație. Școala primară am absolvit-o la Liceul Decebal, apoi gimnaziul și Liceul de arte plastice Șt. Paulian din localitate. De-a lungul anilor am lucrat ca profesor, decorator, în prezent desenator...
15 poezii, 0 proze
VBVladimir Bukovsky
Disidentul sovietic Vladimir Bukovsky (nascut in 1942) a avut de-a face cu represiunea sovietica inca din scoala (exmatriculat fiind in 1959 pentru ca a editat o revista neautorizata). In 1965 a fost arestat pentru organizarea unei demonstratii in apararea lui Alexander Ginzburg, Yuri Galanskov si a altor disidenti; a fost eliberat in ianuarie 1970. In 1971 a reusit sa trimita in Occident 150 de pagini de documente privind abuzurile din institutiile psihiatrice sovietice. Impreuna cu Soljenitan si Saharov, Vladimir Bukovski a zguduit comunismul anilor '70 si a devenit, dupa plecarea in Occident, unul dintre cei mai inversunati critici ai sistemului sovietic. In Anglia, unde s-a stabilit, in America, unde si-a luat doctoratul, in Germania si in alte tari, unde a fost tratat de mari sefi de stat ca partener de discutii egal, Bukovski a aparat libertatile si drepturile omului din Est cu disperarea celui ce si-a petrecut in inchisoare doisprezece ani si jumatate. *** Vladimir...
1 poezii, 0 proze
SYShao Yanxiang
Shao Yanxiang s-a nascut in anul 1933, la Beijing. Prima culegere de poezie, "Beijingului ii cant", a vazut lumina tiparului in anul 1951. Dupa razboi, elev de scoala medie fiind, a inceput sa publice poezii si eseuri prin ziare si reviste. Dupa eliberarea Beijingului, in 1949, a parasit studiile de limba franceza si s-a angajat la Studioul central de radio Beijing. Nenumaratele poezii pe care le-a scris atunci au fost adunate in culegerea "Plecarea spre departari". Cativa ani dupa aceea a fost trimis la munca silnica. A fost reabilitat in anul 1979. A publicat opt culegeri de poezie, printre acestea fiind si urmatoarele: "Poezii de dragoste istoriei", "Chemarea la despartirea de 70 cu zambet".
1 poezii, 0 proze
CCCiprian Cioiulescu
M-am născut și am copilărit în Brașov. Am locuit în extreme: cartierul Steagul Roșu, actual Astra și Calea Poienii. Grădinița și școala generală le-am facut “la nemți”, liceul “la români”, la Info – Revoluția m-a prins într-a zecea. Am participat fără să vreau la revolta din Brașov din ‘85, mergeam în Prund la meditații de Română. Mi s-a părut distractiv, deși pe undeva mi-era teamă. Deși eram de mic pasionat de calculatoare, am studiat Medicina la U.M.F. – Informatică știam deja destulă, iar Pishologia mi se părea cu aplicare prea limitată. Mi-am dat seama însă repede că n-am ce trebuie ca să devin medic. M-am mirat că mulți colegi care aveau și mai puțin din acel dar, nu-și dădeau seama. Majoritatea spuneau că este “o meserie bună”. Ciudat. Am terminat Medicina și am creat … o firmă de soft, în București. În 2000 am plecat cu tot cu mica mea echipă în Germania, cu Greencard. Am suferit, am învățat, m-am însurat. Am călătorit mult. M-am specializat în Project Management și am văzut...
2 poezii, 0 proze
Aplecarea
de Alina Șandra
Azi am plecat Pământul tot s-a aplecat Să-mi salute umbra Eu nu mai sunt în nimic din ce am fost Pomul s-a distrus Pomul din care curgeau apele din fructe S-a despărțit și pasărea de floare Mirosul...
aplecarea este într-un fel peste noi
de Ottilia Ardeleanu
ninge mă face să cred că există de mult în postura asta în cădere liberă te lași contemplat arta lui este de a astupa mai întâi răni apoi mizerii grijile de a construi ceva în care să poată face...
strania întâmplare a căutătorului de rodii. de unde a apărut aplecarea spre ceilalți
de Plopeanu Petrache
repetarea până la sațietate va trivializa deja cele petrecute de altfel foarte decent relata înainte cu ceva vreme cu o oarecare mirare unsă cu o dâră de scepticism amuzant accentua și revenea asupra...
Nisipuri crude
de Ioana Geier
Mă doare sufletul alăturat nisipurilor crude aplecarea spre răni,gongul urmărindu-mi alcătuirea fără sunet de patimi nici tu ascunzând nu stii toți lămâii in floare setea si chinul când pe numele tău...
Enigma druidică și goetheeană din “La țigănci”
de Dragoș Vișan
Modelul germanico-druidic din nuvelistica lui Eliade Aplecarea lui Eliade spre runele narative ale morții lui Dumnezeu, spre un spectacol macabru în care a fost târât neamul românesc începând cu...
nu există nicio glorie într-un zid căzut
de Daniel Dăian
într-un genunchi tânăr se poartă ultima modă aplecarea înaintatului care părăsește lumea din neștiința înapoiului din acest motiv eu scriu până la epuizare iubirea pentru ca tu oricare ai fi dintre...
Et in Arcadia ego
de alina
Avea un singur sărut Îl purta subcutanat, în mușchii din aplecarea capului, în prelungirea degetelor, în respirația vorbelor, Iar dacă I-ai fi tăiat cu un dermatograf surâsul din poză Sărutul tot...
vorbitor
de george avram
în întuneric privești ce atingi un drum lung și atât pumnii se pierd în fața oricui cu aplecarea cu bagajele ai venit peste peroane aici ca și atunci nu-ți scapi nu te lași peste câteva clipe nu spui...
Imposibila uitare
de florin otrocol
La ceas de seară ajuns în singurătatea zidurilor mele, dispunerea și aplecarea către existență îmi este inevitabilă. Refuzul mentalului de a-mi împăca afectul îmi provoacă cele mai mari orori....
Cel mai puțin iubit dintre pământeni
de Lorena Craia
cotonogeşte fumul ăsta, Petrini! aplecarea în sala de mese te-a făcut să ciopârțești omul fără un ochi şi acum muşti din ultima treaptă pe care ai găsit femeia smulsă din podul palmei tale ţi-a fost...