"Aljir" – 97 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
TKTamkó Sirató Károly
Tizenkét éves korától verselt, tizenhat évesen (1921) megjelentette elsõ, Ady Endre hatása alatt álló verseskönyvét, „Az Élet tavaszán”-t. 1922–1927 között Budapesten jogot végzett. Ügyvédjelölt, könyvtáros volt. Verseiben a kor lírai formanyelvének szinte minden lehetõségét kipróbálta. A „Papírember” (1928) címû második verseskönyvét, melynek függelékében jelentek meg vizuális versei, értetlen kritika fogadta. Másfél évre Debrecenbe költözött, majd 1930-ban Párizsba utazott. Súlyos egzisztenciális gondokkal, utóbb betegséggel is küzdött. 1933-ban a Cercle François Villon tagjaként ismeretséget kötött néhány avantgárd mûvésszel. 1936-ban Párizsban – a többi között Vaszilij Kandinszkij és Hans Arp aláírásával – kiadta a „Dimenzionista Manifesztum”-ot, amelynek megjelenése után néhány nappal hazatért gyógyíttatni magát. Tamkó Sirató Károly sírja Budapesten. Farkasréti temetõ: 5/4-1-76.Átmeneti javulása idején az Orion Rádiógyár számára írt reklámszövegeket. Befelé forduló,...
4 poezii, 0 proze
Aljir
de Ligia DUMITRESCU
”Mămico, Nu mi-ai mai dat nici o veste. Vreau să-ți spun că aici ne dau să mâncăm, ne duc la școală, m-am împrietenit cu ceilalți copii. Dar cel mai mult, vreau să știi că trăiesc...” Nu știu ce...
Albire
de Eugen Popiți
O, de n-aș mai avea gânduri, de n-aș mai avea cerneală! La mine noaptea stă-ntre rânduri, albind ca o scrobeală cu-nfiorări de prin săruturi oprite-n dinții ce stau scuturi pe sub buzele-ți momeală,...
Alvir cătră a sa miniatură
de Gheorghe Asachi
O, tu, pictură netedă A mânei lui Apele, Ce figurezi avidoma Icoana feței mele! O, mângâiere singură De amorata zină, De când o lege barbară De dânsa mă dezbină! Mergi-unde cu haritele Dulce-Amor...
tu Alvir
de Bogdan Laurențiu Marin
sunt un om chiar o persoană am un nume și chiar teamă vreau ca numele să-l scriu până nu e prea târziu vreau un nume, semnatură pentru tot ce scot pe gură vreau ca pagina murdară de însemne nu ocară...
A
de Petrescu Elsa Liliana
albiră anii aiurea avântând aripa asupra anonimilor apuși amăgitoare arșiță avurăm amorfă agitare abisală așteptare amară amorțeală alunecândă alchimie anihilare
Liniste
de sorin golea
cădere. albire a marilor lucruri. trecerea lui 2 în 1. înapoi - nici nu se știe dacă rău - imponderabil; omul sângerând lângă volga neagră. praful sinistru - singuratic. ce nu trebuie vorbit?
logos
de Ștefan Petrea
copilăria e apusă-n vremuri chiar tinerețea parcă vag se trece albiri de timp sunt gata s-o disece, se tot rostogolesc a clipei ghemuri. ades curajul vieții să ne sece, în falsul lumii tu de nici nu...
gind
de oana
uitare nu e in palmele noastre doar lacrimi ne sterg din trasee albiri sub mai flori de cint risipe pestrite in zbateri de gene goniri naruite de giste flaminde de lespezi tisnire de gheizer ce-n...
Între cer și Vale
de Vali Slavu
Am pornit la drum, înainte de albirea zorilor. Eram echipați corespunzător pentru urcat pe munte, iar în rucsac aveam doar lucruri de strictă necesitate. Ne aștepta un drum de câteva ore, așa că era...
Ultima pagină
de Vali Slavu
O ploaie mocănească se stârnise, cu puțin înainte de albirea zorilor. Gheorghe se trezi în tranșeea rece și îl privi pe Sandu lu’ Gogâță, consăteanul și camaradul lui de arme, care încă dormea...
în cuibul slovei
de FLOARE PETROV
mi-am închiriat inima plină de iubire se perindă prin ea poeți și filozofi aș vrea orice dilemă să treacă la albire și la votare să nu mai aleg grofi. îmi proiectez viața în funcție de vers în regia...
aud un plans
de stanescu elena-catalina
dimineața latră neliniștita în fereastră o sparge, intră, mă mușcă de ureche mă trezesc, așa mi se pare, ascult cineva plange pe mine și-i atat de departe mă spăl pe dinți nici un semn de albire...
Ceasuri de cocos
de Ela Victoria Luca
și-uite, vezi, în locul bătăii de inimă eu am albire de timp într-o aromă dulceagă prelinsă, nu, nu ca la Dali, știi bine, tu știi nu o să mă trezesc cu cranii în mâini legate de cârjă. îți spuneam...
Plata
de sorin golea
alunecarea devine dulce; ieftine mesaje, rotunjite. bani; albire a pietrelor din preajmă - prietenie înfricoşată!
îmi stă bine cu boala asta
de cezara răducu
nu mai știu să plâng (cică ar fi un virus rar fără antidot de ceva milenii) când trec pe lângă oameni pielea mea se face o apă vie ei spun că aș avea un aer mistic se-mbulzesc să mă atingă doar cu...
Elegia mâinii.
de constanta mezdrea coman
Pomul e cules bobul e ales scrisul început dorul neîncăput! Mâna zăbovește nu se potolește totul netezește! câte învăluiri primeniri, albiri! tâmpla mângâiată lacrima zvântată foame astâmpărată! Tot...
o constantă de sine stătătoare
de Daniel Dăian
am inventat auzirea cu palmele descoperite prin care se prăbușesc literele dar nu am cumpărat nicio inimă pentru că este mult prea devreme și respir la sânul tău toată albirea în plus nu mai este...
esența vieții
de Ștefan Petrea
esența vieții e clipa o trăim cu și fără noi fără noi o trăim cînd piedica realității cuprinde calul alb nu mai putem alerga nici zbura ne cere dijmă timpul pînă la clepsidra cu nisip de plumb...
bătrân și înțelept
de Calotescu Tudor Gheorghe
așa m-am născut nimeni nu gângurea ca mine țipam retoric și căscam filozofic toți mă credeau pe cuvânt mă iubeau ca pe o minune dintr-o zi de 13 dar cu cât apăsarea idioată a gravitației se tot lăsa...