" o umbră fugită" – 22688 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
imaginea_conventiei
O fenomenologie a imaginii si a eului
de sophie polansky
a-b-c
Doua entitati diferite printr-o singura lege
de jkloungsuh
istorie
istoria, așa cum o văd eu
de sunet1
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
Baderca Ianas
Sunt doar o umbra pe acest pamant ....
7 poezii, 0 proze
bjd
o umbra , pina cind ? daca am stii!
39 poezii, 0 proze
CCarolinaV
Sint o umbra stranie a existentei umane ...nu ma poate percepe nimeni , nici eu singura nu ma pot percepe...sint neinteleasa.
3 poezii, 0 proze
RORaluca Oprita
Se născuse dintr-o noapte nedorită cu secunde rupte de timp răscolea ca o spaimă fața neînțeleasă a lucrurilor se oprea rar de tot neștiut de târziu se zărea o umbră în stâncă strângea întunericul ca pe niște șoapte abia rostite gândurile foite între mâini rugă pentru timpul ei deloc grăbit egal de tăcut odată cu plecarea peste gesturile obscure își furișa ochii ca o pală de vânt după o atingere după fiorul care mima căldura unei promise dimineți.
63 poezii, 0 proze
Georgiana
traiesc ca o planta fara durere,fara vis,fara dorinta.tanara ca luna plina, copilaroasa.sunt o inchipuire,un vis o umbra a noptii zugravita cu zapada luminei de luna..sau sunt eu?
1 poezii, 0 proze
NVNelia Viuleț
Singurătate! Privesc spre viitor și văd doar o umbră. E umbra inimii mele. O inimă plină de suferință. Privesc în depărtare și văd numai întuneric! E întunericul ce mă-nconjoară și mă-ntristează. Privesc în inima mea și văd numai singurătate! Singurătatea în care m-am pierdut...singurătatea care e pretutindeni. Privesc spre lumea care mă-nconjoară! Și ce simt? Numai durere...!
195 poezii, 0 proze
CCcojocariu cristian-ilie
nu as vrea sa vorbesc despre trecutul meu .. eu sunt doar o umbra calatoare pe acest pamant si decat sa va plictisesc cu trecutul meu mai bine ud o floare:)))
3 poezii, 0 proze
KKkatya kelaro
,,pe umbra mea o cheamă Joline', editura princeps edit, iasi, 2009 - poezie
20 poezii, 0 proze
CUchipu din umbra
Crescuta intr-un satuc din Vrancea,maturizata prea devreme,am plecat intr-o lume care nu ma intelege.Am lasat curtea regat al copilariei mele,nucul-prieten vechi ce strajuia imprejurimile si m-am ratacit intr-un univers unde eu..am murit demult si a rams doar urma unui regret.Timpul a ucis clipa.M-am intors inspaimantata de unde am plecat dar nu am mai gasit decat cadavrul dulce al amintirilor si durerea mi s-a infipt pe veci in suflet.
16 poezii, 0 proze
KVkeller victor-theodor
nascut intr-o zi de joi iarna 1996 Imi moare timpul după ce mi-am fotografiat cuvintele de abia mai respiră sub umbra îngerilor mei îl simt supărat trist cu povara febrilă oprit în gâtlejul amintirilor ce nu mă iartă ele imi ies din puhoiul viselor undeva pe frunte lângă vanitatea bățoasă ce călărește pe coama melodramei realului o viață-n tablouri ale cărei culori mi se strecoară printre degete sub povara sangvină ........................ tedik9@yahoo.com
32 poezii, 0 proze
o umbră fugită
de silviu viorel păcală
îmi prepari un ceai cât stau lipit de idee într-un colț știi cine m-a iubit pe mine cel mai mult doar mama în laptele memoriei atâtea sucuri amare un infirm în scaunul cu rotile arde mătasea febrei...
Mortua est!
de Mihai Eminescu
Faclie de veghe pe umezi morminte, Un sunet de clopot în orele sfinte, Un vis ce isi moaie aripa-n amar, Astfel ai trecut de al lumii hotar. Trecut-ai când ceru-i campie senina, Cu rauri de lapte si...
Dacă lumea-i atât de frumoasă/ De ce nu o vedem cu ochii ei?
de Ioan-Mircea Popovici
1. În prezenţa ta, omule, Toate întrebările şi ieşirile sunt pe fond albastru Mă plimb ca un abur pe la cuiburi La lebede lucrurile sunt pe bune Nu știu cum ați intuit acriturile din cancelarie,...
Ora de seara
de Constantin Rusu
Dealul din fata mea ascunde prea repede soarele stingher, acum stau tacut intr-un ungher vazand ca umbra ma patrunde. Ma simt impins catre niste scoici; doi rechini vor sa ma devoreze, in doua...
Cârciuma lui Bicuță
de Liviu Nanu
AERUL CLOCOTEA LA JUMĂTATEA LUNII IULIE încât oamenii mergeau pe stradă bezmetici, amețiți de caniculă, căutînd umbra pomilor sau a clădirilor înalte. Asfaltul se muiase și în el erau imprimate...
Ceață
de A.
Mâhnirea m-a ascuns de viață. Credea-voi oare că voi mai trăi? De mă răstorn și cad pe gheață Aievea vreau să simt că voi muri. Aștept apoi lumina vieții dinainte Și sper că eu găsesc cum să revin....