" Căpitane de vapor" – 11758 rezultate
0.03 secundeMeilisearchPaul Verlaine
Poet francez si lider al simbolismului in evolutia poeziei. Stilul de viata a lui Verlaine a oscilat intre criminalitate si inocenta; s-a casatorit cu o tinerica in 1870 dar dupa un an s-a indragostit de tanarul poet Arthur Rimbaud, care avea 17 ani. Impreuna cu Stéphane Mallarmé si Charles Baudelaire au format asa numitul "Decandents". In opera lui Verlaine predomina doua impresii: doar "eu" este important si ca rolul poeziei este de a pastra momentele celor mai intense si unice trairi. A folosit atat forma clasica dar si versul liber si un limbaj simplu, muzical. Paul Verlaine s-a nascut in Metz, nord-estul Frantei, unde tatal sau, capitan de infanterie, s-a intamplat sa stationeze. Verlaine a fost singurul copil, dar alaturi de familia sa a trait si Elisa Déhee, o verisoara orfana, de care poetul s-a indragostit nebuneste mai tarziu. In 1851 familia se muta la Paris, unde a fost trimis la liceu. La varsta de 14 ani citeste Baudelaire "Les Fleurs du mal" ce il va influenta puternic...
64 poezii, 0 proze
Neagu Djuvara
S-a nascut la Bucuresti in 1916, intr-o familie de mai indepartata origine aromana care a dat tarii mai multi oameni politici, diplomati, profesori si oameni de stiinta. Tatal autorului. Marcel Djuvara, sef de promotie la Politehnica din Berlin-Charlottenburg in 1906, a murit capitan de Geniu in armata romana in cursul marii epidemii de gripa spaniola din 1918. Mama autorului, Tinca Gradisteanu, apartinea ultimei generatii dintr-un neam de mari boieri munteni (in secolul al XVll-lea, Bunea Vistierul Gradisteanu a fost ctitorul mai multor biserici sau manastiri, printre care viitoarea Mitropolie din Bucuresti, unde a fost inmormantat). Neagu Djuvara si-a facut studiile la Paris: licenta in litere (istoric), 1937; doctorat in drept, 1940; doclorat de stat in litere (filozofie a istoriei), 1972; diploma a Institutului de Limbi si Civilizatii Orientale (I.N.A.L.C.O.), 1988. In 1941 participa cu Regimentul 6 Dorobanti de Garda „Mihai Viteazul“ la campania din Basarabia si Transnistria. In...
0 poezii, 0 proze
Alexandru Macedonski
ALEXANDRU MACEDONSKI (1854 - 1920) Alexandru M. Macedonski (1854-1920) a fost un poet și prozator; dramaturg; sef de cenaclu literar, publicist român. Născut la București în mahalaua "Precupeții-Noi", la 14 martie 1854, Alexandru Macedonski a fost nepotul lui Dimitrie Macedonski, căpitan de panduri, participant la revolta din 1821 și adept al Eteriei. Tatăl sau, colonelul (devenit apoi general) Al. Dimitrie Macedonski, a avut un rol foarte important în alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domnitor al celor două provincii românești unite. A devenit Ministru de război al domnitorului Cuza. Mama sa, Maria, era fiica pitarului Dimitrie Părăianu din mica boierime oltenească. Cea mai mare parte a copilăriei Alexandru a petrecut-o în satul natal al tatălui Adâncata-Pometești, pe valea Amaradiei, în județul Dolj. În toamna lui 1862, Alexandru Macedonski, a pășit pragul celei mai vechi (și mai importante, pe atunci) școli primare a Craiovei din epoca sa, școala de la biserica Obedeanu. După...
120 poezii, 0 proze
Wolfgang Borchert
Wolfgang Borchert s-a născut la 20 mai 1921 la Hamburg. Tatăl său, un om retras și plin de sensibilitate, era învățător la școala elementară din Hamburg-Eppendorf, iar mama scriitorului, Hertha Salchow, provenită din mediul rustic, aducea cu ea, în vâltoarea vieții din marele port german, poezia nostalgică a lumii de care se despărțise. Rezervat și tolerant, Fritz Borchert își educă fiul într-un spirit liberal, neîncercând să-i imprime nici un fel de convingeri religioase. Petrecându-și copilăria în mijlocul fiilor de marinari, căpitani de vase și negustori, Wolfgang Borchert, natură veselă prin excelență, rămâne totuși în timpul anilor de școală un izolat, un tânăr ciudat și excentric care nu arăta un interes deosebit pentru studiu. Nonconformismul adolescentin al lui Borchert începe să devină din ce în ce mai manifest. Ținuta vestimentară frapantă, preferința pentru anumite spectacole de teatru și opere expresioniste, afișarea dorinței de realizare a unei libertăți necondiționate,...
1 poezii, 0 proze
Gabriel Donna
Gabriel Donna - Pseudonim literar al lui Nicolae R. Urdăreanu, născut în Iași, la 20 iunie 1877. Liceul, la "Sf. Sava", în București, apoi la liceul "Carol I" din Craiova, de unde trece la liceul militar din același oraș. Urmează școala de ofițeri, făcând carieră militară, până în 1913, când demisionează din armată, cu gradul de căpitan. Profesie civilă de inginer botanic. Preocupări discrete de astronom amator. Decedat în 1944 (?). OPERE: Câteva strofe, Buzău, 1898; Sonete Uraniei, Buc., 1902; Marginalia, Buc., 1911; Poeme romantice, Buc., 1942; Shakespeare, Sonete, traducere (f.a.) COLABORÃRI: Carmen (1898); Viața nouă (1898, 1903); Literatorul (1899); Ileana (1900); Noua revistă română (1901); Hermes (1903); Tribuna familiei (1903); Țara literară populară (1903); Convorbiri critice (1907); Orion (1908, 1910, 1912); Universul literar (1913) etc.
4 poezii, 0 proze
Lia Savu
Lia Savu s-a nascut la Bucuresti în 1932. Absolventa a Facultatii de Chimie a Universitatii din Bucuresti, specialist in biochimie, in perioada 1953-1963 lucreaza ca cercetator la Institutul de Biochimie al Academiei Romane. In 1963 emigreaza in Franta, devenind, in 1964, asistent la catedra de biochimie a Facultatii de Medicina din Paris, apoi, din 1972, cercetator la CNRS. Isi sustine teza de doctorat in 1975 iar in 1986 e numita Directeur de Recherche la CNRS. Se stinge din viata in 1995, lasand in urma zece caiete cu poeme si un jurnal, toate inedite, publicate un an mai tarziu de catre Colette Seghers in revista pariziana Poesie. *** LIA SAVU (1932 – 1995) Lia Savu est née à Bucarest. Elle suit les cours du Lycée français de la capitale et poursuit des études à la Faculté de Chimie. Elle commence une carrière de chercheur en biochimie dans la Roumanie communiste et finit par émigrer en France en 1963, où elle continue son ascension dans son domaine de...
0 poezii, 0 proze
Maurice Fombeure
Maurice Fombeure, né à Jardres (Vienne) le 23 septembre 1906 et mort à Paris le 1er janvier 1981, est un écrivain et poète français. Issu d\'une famille d\'agriculteurs du Poitou, il fit ses études au collège puis à l\'École normale de Poitiers. Poursuivant ses études à l\'École normale supérieure de Saint-Cloud, il fut ensuite professeur de lettres dans des lycées parisiens, mais resta toujours très attaché à sa région natale. Très actif dans les milieux littéraires de la capitale, il a obtenu le Grand Prix de poésie de la Ville de Paris en 1958. Un musée lui est consacré à Bonneuil-Matours. On y retrouve des originaux de ses œuvres ainsi que de nombreux effets personnels de l\'écrivain. Œuvres Images de la nuit (Sagesse, 1935) Les Moulins de la parole (La Hune, 1936) Bruits de la terre (Debresse, 1937) Maléfices des fontaines (Feuillets de l\'Îlot, 1939) À pas de souris (Carnets de l\'oiseau-mouche, 1939) Chansons du sommeil léger (Debresse, 1941) D\'amour et d\'aventure (Debresse,...
1 poezii, 0 proze
Marc de Papillon de Lasphrise
Marc Papillon, seigneur de Lasphrise, dit aussi le Capitaine Lasphrise et parfois nommé Marc de Papillon, né près d'Amboise vers 1555 et mort vers 1599, est un poète baroque satirique et érotique français. Biographie Issu d'une famille méridionale appauvrie par les guerres, orphelin de père, il s'engagé très jeune dans les armées catholiques. Il fait de nombreux séjours à la Cour avant de se retirer à Lasphrise, près de Tours, vers 1587. Amoureux peu soucieux des tabous et des conventions, il reste le poète des Amours de Théophile, composées en l'honneur d'une religieuse [1], et de L'Amour passionnée de Noémie, composé pour une cousine, Noémie-la-Tourangelle, remarquables par leur ton libertin. Il y montre un souci de recherches formelles, ainsi qu'un goût prononcé pour le jeu avec la langue, comme ce sonnet « en langage enfançon » et cet autre « en langue inconnue » qui commence ainsi : Cerdis Zerom deronty toulpinye, Pursis harlins linor orifieux... Il est aussi l'auteur d'une...
1 poezii, 0 proze
Germain Nouveau
Germain Nouveau est l'aîné des 4 enfants de Félicien Nouveau (1826-1884) et de Marie Silvy (1832-1858). Germain Nouveau perd sa mère alors qu'il n'a que sept ans. Il est élevé par son grand-père. Après une enfance à Aix-en-Provence et des études qu'il effectue au petit séminaire, pensant même à embrasser la prêtrise, et après une année d’enseignement au lycée de Marseille en 1871-1872, Nouveau s'installe à Paris à l’automne 1872. Il publie son premier poème, "Sonnet d’été", dans La Renaissance artistique et littéraire, revue d’Émile Blémont et fait connaissance de Mallarmé, de Jean Richepin et les « Vivants » (Ponchon…) qui se réunissent au café Tabourey. Il fréquente aussi les zutistes, fait la connaissance de Charles Cros avec lequel il collabore à la rédaction des Dixains réalistes qui tournent en dérision les parnassiens. Il découvre dans l’Album zutique les poèmes laissés par Rimbaud et Verlaine, qui ont quitté la capitale depuis juillet 1872. Arthur Rimbaud, Paul Verlaine,...
7 poezii, 0 proze
Florentina Niță
Absolventă a Facultătii de Electrotehnică din cadrul Institutuui Politehnic “Gh.Asachi” din Iasi în anul 1983. A lucrat ca inginer proiectant si ca analist programator in Roman. În perioada 1995-1999 activează la editarea săptămânalului “Gazeta de Roman” în calitate de redactor sef sub pseudonimul Florina Nacu, publicând articole de actualitate, opinii, poezii, impresii de călătorie, precum si cronicile Cenaclului literar “Arcadia” pe care îl frecventează. În anul 2011 a publicat volumul de poezii “Aripi de gând” iar în 2012 lansează la Roman cartea “Poezii dintr-un ierbar”, ambele tipărite la Editura “Musatinia” din Roman. Din anul 2000 locuieste in Italia, la Brescia.
4 poezii, 0 proze
Căpitane de vapor
de ADRIAN ANGHELESCU
Căpitane de vapor Degeaba stai încruntat Că norocul tău cel chior De-acum s-a cam înecat . Nu-ți mai ține cu vrăjeala , Minciuna , manipularea Însă nici cu văicăreala Plânsul și dezinformarea. E prea...
poem translucid
de Ioana Barac Grigore
urmareste conturul acestei marci de pasla potrivite in scoarta timpului pipaie muchia aspra apoi textura moale ca si cum ai pasi de pe treapta de ciment pe muntele lui venus incetisor cu un samar din...
Iarna mor corabiile
de Lidia Siuinea
- Căpitane, corabia se scufundă! Sunt oameni pe vas, căpitane. Viețile lor...răspundem pentru viețile lor. - Nu se scufundă, Martin. E doar împinsă de cei nerăzbunați sau născuți morți și se clatină...
Ostrov 6
de Florentina-Loredana Dalian
Pe ostrovu-acesta, într-o seară de vară au venit turiști, veseli călători care știu să ia de la viață toate darurile - frumoși, deștepți, aparent fericiți. ne-am jucat, am vorbit, am sperat, alergând...
C\'ptain Kirk ne papă klingonienii!
de Eugen Galateanu
Buuun, să vorbim despre România. Avem deci o țară. La fel ca Enterprise, această țară este condusă de un echipaj. Poate că nu ne place echipajul, poate că sunt fețe mai urâte, mai dubioase, cine știe...
Þuica de Pitești
de Cristian Melesteu
Þuica de Pitești Deși am văzut-o de atâtea ori, Delta mă surprinde de fiecare dată, ca și cum mi-ar apărea pentru întâia oară în fața ochilor. Tabloul acesta cu nuferi, sălcii și canale flancate cu...
eu sunt echilibrul care se reia
de ANELE
eu sunt mâinile care te-au iubit cu mijlociul îndreptat spre cer atunci când erai supărat pe Moș-Crăciun sunt ochiul care te privea ca o torță ce toarce sau ca o pisică ce trece pe sub masă la un pas...
Pecetea frigului
de Lory Cristea
Se afla întinsă pe pat, nu știa de cât timp era acolo, nu recunoștea nimic din ce zărea în jur - mai bine zis, nu vedea decât forma unor contururi în alb și negru . Mâna stângă îi era amorțită și...
Uscatul și Marea
de Alexandru Ciobanu
(266) Trimiterile bibliografice pot fi găsite la adresa http://www.miracol.ro/bibliografie.txt Ce are ziua mai frumos? Dimineața și seara. La răsărit și la apus soarele ni se arată în toată măreția...
Draga Tamara (Mardare 4)
de Viorel Gaita
Tamaro, uite c-ai trait s-o vezi si p-asta (sper c-ai trait, ca din cate-am inteles de la dl Adrian nu te simteai prea bine si cand au venit domnii sanitari i-ai tratat cu fundu\', revin eu mai...
