" șis-auiubit pînălaadînci bătrîneți" – 10052 rezultate
0.02 secundeMeilisearchAna-Maria Labo
Născută in 21 mai 1981 in Mediaș. Absolventă a Colegiului Național Sf. Sava Studentă la Arhitectură - Universitatea de Arhitectură si Urbanism Ion Mincu Premiul I pentru poezie la Concursul Național 'Tinere Condeie', 1998
2 poezii, 0 proze
Anca Ioana Stratulat
facultatea de filosofie si Jurnalism la Bucuresti acum multi,multi ani si S. Giovanni Batista Italia . Incerc sa gandesc in limba romana.
11 poezii, 0 proze
Alexandru Ciobanu
Părinții, Ion și Ecaterina, oameni obișnuiți; s-au întâlnit și s-au plăcut. După un scurt circuit de câțiva ani, fiecare a mers pe drumul lui. Din flamă, M-am născut eu, la 27 ianuarie 1947 în București. Am avut o copilărie minunată, la bunici. Minunată copilărie am avut, undeva într-un ținut neiubit de nimeni, fiindcă era prea departe de toți. Un ținut pe care toate administrațiile l-au ignorat fiindcă le era peste mână. A fost pe rând când de Vlașca, când de Teleorman, când de Videle, când de Alexandria, cand de Giurgiu, dar nu s-a lipit nicăieri și a rămas pe loc. De oriunde ar fi venit banii bugetari până acolo se terminau. Acolo nu era asfalt, nu era canalizare, nu era electricitate; apa și-o scotea fiecare de lângă casă, ca să-i ajute circuitul în natură. De acolo lumea pleca, dar eu veneam. Acolo nimeni nu se întoarcea fiindcă peste tot era mai bine. Era un fel de never land, dar era nevărlendul meu, pe care îl iubesc și acum. Un nevărlend la 65 de kilometri de București. Acolo...
66 poezii, 0 proze
Jaufré Rudel
Jaufré Rudel de Blaia a fost un om foarte nobil și generos și prinț de Blaia. Și s-a îndrăgostit de contesa de Tripoli, fără a o fi văzut vreodată, și numai pentru vorbele bune pe care le-a auzit despre ea de la pelerinii ce se întorceau din Antiohia. Și a scris despre ea multe versuri cu melodii bune, dar cu cuvinte simple. Și pentru că voia să o vadă, s-a făcut cruciat și s-a pornit pe mare. Și pe corabie a căzut bolnav și a fost dus la Tripoli aproape mort într-un han. Și aceasta a ajuns la urechile contesei și ea a venit la el, la căpătâiul său și l-a luat în brațe. Și a știut că ea era contesa, și pe loc și-a redobândit vederea și auzul și l-a lăudat pe Dumnezeu pentru că l-a ținut în viață până a văzut-o. Și astfel a murit el în brațele sale. Iar ea l-a așezat în mormânt cu mare cinste în casa Templului. Și pe urmă, în aceeași zi, s-a călugărit pentru durerea pe care a dobândit-o prin moartea lui. Engleză Jaufre Rudel (Jaufré in modern Occitan) was the Prince of Blaye (Princes...
2 poezii, 0 proze
SABAU ALEXANDRA
Intr-o zi de iarna cu fulgi mari si argintii unul s-a apropiat mai mult de pamant si s-a metamorfozat intr-o fetita care va primi numele de ALEXANDRA, insemnand "aparatoarea oamenilor". Anii au trecut iar fetita se maturizeaza treptat si accede spre alte nivele ale constiintei...
6 poezii, 0 proze
Kamo no Chomei
Kamo no Chomei- poet, critic și eseist de origine japoneză- a trăit în perioada de tranziție de le epoca Heian la peioada Kamakura. S-a născut într-o familie de preoți șintoiști, în Kyoto. Și-a început cariera de poet la curtea imperială. A fost numit de împăratul Go-Toba membru al Inaltului Birou de Poezie (Wakadoro), unde a excelat ca estetician și critic literar. In anul 1204 a devenit preot budist și s-a retras în muntele Ohara, iar în 1208 s-a mutat în muntele Hino (lângă Uji, la sud de Kyoto). Chomei și-a definit idealul de pustnic în lucrarea sa “Hojoki” (Insemnări din coliba mea, 1212), un “zuihitsu” (însemnări la întâmplare) care a devenit lucrare de referință în literatura japoneză. Opere: se remarcă în antologia Shin Kokinshu și în alte antologii imperiale Culegerea de versuri Kamo no Chomei Shu (1181) Mumyosho (Insemnări fără căpătâi, 1211) Hojoki (Insemnări din coliba mea, 1212)
1 poezii, 0 proze
Florin Vasiliu
Florin Vasiliu s-a născut la 11 martie 1929 în județul Botoșani și s-a stins din viață la 23 septembrie 2001 în municipiul Piatra-Neamț. A absolvit Facultatea de Chimie Industrială (1951) din cadrul Institutului Politehnic Iași. A avut o activitate profesională prodigioasă în cadrul Ministerului Apărării Naționale și al Ministerului Industriei Chimice, la Institutul de Cercetare și Proiectare în Industria Celulozei și Hârtiei și la Oficiul de Control al Mărfurilor, precum și în Inspecția de Stat a Calității. Pensionat în 1989, după Revoluție și-a reluat activitatea, în calitate de expert și lector în ingineria calității la Asociația Română pentru Calitate și lector la Universitatea Pro Humanitas din București. În cadrul carierei sale științifice a participat la simpozione internaționale la Paris, București, Praga, Brașov, Pekin, Pyongsang și la schimburi științifice în Franța, Polonia, Japonia, Italia, Bulgaria, China, Egipt, Coreea, Finlanda, Cehosovacia,Germania. De la debutul din...
5 poezii, 0 proze
Manolescu Gabriel
Eu sunt ceea ce sunt.O strofa dintr-o poezie.O lacrima de tristete si bucurie.Sunt aici dar sufletul meu traieste printre stele.Visele mele sunt ale sufletului meu.Corpul doar le intretine.Gandurile mele sunt mostenirea trecutului si al educatiei mele.Tot ce am strans pana acum e tot ce am mostenit de la strabunii mei.de la bunici si parinti.Sunt o apa care curge din munte si s-a varsat in Olt iar din Olt a urcat pe dealuri prin paduri spere un loc mirific unde eu mi-am trait copilaria cu bune si rele cu jicniri de la oameni si cu zambete de la ei cu multa ,multa suferinta a mamei mele...si a tatalui meu.Din toate acestea sunt eu Un ghem de pamant plin de viata...iar mai tarziu ma voi cobora in pamant iar dim mine se va hrani un liliac cu flori albastre.Sufletul meu se va ridica din nou la stele iar eu voi citi din cand in cand din zambetele voastre cuvintele din versurile mele.
7 poezii, 0 proze
alexandra gavrila
Nascuta in '84 in Rm.Valcea. Cocheteaza cu proza si eseurile inca de pe bancile liceului Mircea cel BAtran din orasul natal.Dar a ales sa urmeze stiintele sociale, absolvind facultatea de Asistenta Sociala din Bucuresti.Si-a regasit vechea pasiune prin descoperirea intamplatoare a unui text scris cu ani in urma si s-a hotarat sa revina la vechea indeletnicire a cuvintelor.
1 poezii, 0 proze
steliana vaduva
Pe scurt:m-am nascut in Teleorman,Rosiori de Vede,la 15 octombrie 1975.Parintii mei au copilarit si s-au nascut in satul lui Marin Preda,Silistea Noua,fosta Gumesti.
5 poezii, 0 proze
șis-auiubit pînălaadînci bătrîneți
de Liviu Nanu
foto Călin-Ștefan Răgălie, redactor, Fotomagazin.ro dragostea mea cu mihaela era o experiență nouă mihaela nu semăna cu ioana, cristina, fana ea_mă_iubea_sincer era femeie-femeie (asta presupune că...
S-au casatorit doua umbre
de x
S-au casatorit doua umbre, intr-un altar de roua, Si s-au iubit pana cand soarele a intrat in nori, Au disparut cand dureros, incepuse sa ploua Peste sarutul lor, uitat in mireasma din flori. O...
Zori și Asfințit
de Mariana Cârdei
Þie Ai fost călăul meu, atunci, în plină vară, când îmbătat de pofte, m-ai osândit tu, fiară. Credeai că libertatea răpindu-mi-o, pe veci vei reuși de tine cu lanțuri să mă legi. Te-ai înșelat...
Poezia e și dură, e avortul programat din noi
de Dragoș Vișan
Poezia nu este știință ci natura noastră vie, sălbatică-n artă Peisajul de-oriunde ajunge îndrăgostit de acei oameni care-l văd și se roagă liric pentru viitoru-i cuminte, nezbuciumat, nu pentru...
Genesis
de Dara Blu
S-au iubit culorile Curcubeului Și s-a născut Lumină.
A fost odată
de Lohmuller Beatrice
Au fost odată doi copii Și s-au iubit neîncetat, Lângă ea, el contopii- Iubirea-n ziduri de palat. Și nimeni n-a putut pătrunde În interiorul prieteniei, Nu s-a putut afla de niciunde, Nici chiar în...
Veșnic
de sentient
Veșnică amintire Celor ce-au fost și s-au dus Șoapte, vise, pomenire Soarelui de mult apus Au iubit, o veșnicie Astăzi ei nici nu mai sunt Singur eu, melancolie Îi pomenesc, rând pe rând Anii trec,...
Capul lui Decebal
de Sorin Teodoriu
Dimineață au pornit cu toții de la pensiunea Daniela spre Costești Deal și, de acolo, direct pe cărarea îngustă ce duce la cetatea Blidaru: semn bandă albastră. Cât a fost de abruptă prima pantă,...
Cel Mai Mare Sfânt
de Elisabeta Gîlcescu
Coroana cu spini pe cap ei i-au pus Și nu au știut că soarele a apus Pentru o clipă, și s-a răsvrătit, Că, pe El, prea puțini l-au iubit. Dar când au văzut ce mare potop S-a abătut peste ei și popor,...
meditațiile lui leverkhun (II)
de Cătălin Al DOAMNEI
și la ce bun să mă tratez chelsea melinda hillary eu nu mai pot cuceri nimic pentru că-n mă-sa voi ați cucerit totul puține părți din universul puțin observabil au mai rămas care să nu vi se închine...
