"Ștefan Vodă și codrul" – 20266 rezultate
0.04 secundeMeilisearchVlad Pâslaru
VLAD PÂSLARU S-a născut la 24 ianuarie 1948, în s. Crocmaz, r-nul Ștefan Vodă, R.Moldova; prof. univ., dr., Institutul de științe ale Educației. Studii: școala medie de cultură generală din s. Tudora, r-nul Ștefan Vodă (1966) (medalie de aur), Facultatea de Litere a Universității Pedagogice I.Creangă (1971)(cu mențiune, șef de promoție), studii de doctorat la Institutul de Cercetări științifice în domeniul Educației Artistice al Academiei de științe Pedagogice a URSS (1983). Stagii de specializare în România, Olanda, Anglia, Danemarca. Profesor de limba și literatura română în satele Popeasca, Antonești, Tudora, Crocmaz, r-nul Ștefan Vodă (1966-1967, 1971-1975), prorector la Institutul Național al Instruirii Continue (1992-1993) și conferențiar la Universitatea Pedagogică Ion Creangă (1993-1995); ține cursuri ca profesor invitat la Institutul de Științe ale Educației, UPS I.Creangă, US Tiraspol, în cadrul unor proiecte la US Alecu Russo din Bălți, US B.P.Hașdeu din Cahul, la...
35 poezii, 0 proze
Alexandru Vakulovski
Alexandru Vakulovski este un poet și prozator moldovean. S-a născut la 9 aprilie 1978 în Antonești/Suvorov (astăzi Ștefan Vodă) în fosta URSS (în Republica Moldova). Studii la Universitatea de Stat din Moldova (Chișinău), absolvent al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, Facultatea de Litere. Redactor fondator al revistei web "Tiuk! (k-avem kef)", împreună cu fratele său Mihail Vakulovski, graficianul Dan Perjovschi și Viorel Ciama. Fondatorul cenaKLU-lui KLU. Traducător din literatura rusă. Publică eseuri, proza, poezie, teatru și critică literară in majoritatea revistelor culturale din România. Prezent in antologii din România, Republica Moldova și din străinătate. În martie 2009, Alexandru Vakulovski a primit interdicția de a intra în România pe o perioadă de 2 ani. Volume publicate Pizdeț (roman), 2002, debut - http://www.agonia.ro/index.php/prose/74540/index.html Oedip, regele mamei lui Freud (poezie), 2002 Ruperea (teatru), 2002 Letopizdeț. Cactuși albi pentru iubita mea (Ed....
2 poezii, 0 proze
Iurie Bojonca
Iurie Bojoncă Date biografice Născut la 28 august 1961 în satul Antonești – Stefan Vodă. Absolvă școala medie în 1978. Studiază la facultatea de Filologie a Universității pedagogice „Ion Crerangă” din Chișinău (1979-1983). Odată cu diploma de calificare primește în dar de le respectiva instituție și romanul „Tac zacalealasi stali” de N. Ostrovski. De o asemenea atenție s-a bucurat toată promoția acelui an. Prima piatră din cariera pedagogică o scoate la Tiraspol, unde lucrează două luni la scoala rusă de cultură generală nr.3 „A.P.Cehov”. Un fel de „călire a oțelului” a început odată cu predarea limbii „moldovenești” într-o școală rusă de elită în care elevii încă de pe atunci refuzau să ne învețe limba, spunând nonșalant: „Zacem nam ătot țaranschii iazâc?” Preferă să-și satisfacă serviciul militar în armata sovietică de cât să vadă armata a 14-ea în fiecate zi pe străzile Tiraspolului. Din 1985 e în căutare de muncă la Chișinău. Este educator în căminele muncitorești ale uzinei de...
22 poezii, 0 proze
Barbu Ștefănescu Delavrancea
Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București; † 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, Membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. S-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan „căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu, era coborâtor din familia unor ciobani vrânceni, „strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice“, devenind căruțaș de grâne pe traseul București-Giurgiu și „staroste al cărăușilor din barieră“. Tatăl lui Delavrancea a fost împroprietărit la Sohatu-Ilfov, ca urmare a legii rurale elaborate de Cuza-Vodă și M. Kogălniceanu: „Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împropietărit la '64 ... Străbunii mei se pierd în haosul iobagilor,...
7 poezii, 0 proze
Ștefan Bănulescu
1926, 8 septembrie: În satul dunărean de cîmpie Făcăeni, județul Ialomița, s-a născut Ștefan Bănulescu, al optulea fiu dintre cei unsprezece ai plugarilor Ion și Elena Bănulescu. 1938 - 1945: Urmează și absolvă Liceul teoretic Știrbey-Vodă din Călărași, secția limba latină. 1948 - 1952: Urmează și absolvă Facultatea de Filologie din București, având ca profesori pe George Călinescu, Tudor Vianu, Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan, Alexandru Graur. 1949 - 1962: Intensă activitate publicistică: debutează în anul 1949, în revista Viața româneasca, cu un eseu despre nuvelistica lui Gogol. Colaborează la revistele Contemporanul, Gazeta literară, Tribuna, Steaua, cu o serie de eseuri, dominante fiind cele cu caracter literar-cultural (în unele dintre ele inserează câteva dintre Cântecele de câmpie); semnează eseuri despre locurile de origine ale scriitorilor clasici Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, Liviu Rebreanu; dintre acestea unele sunt incluse în volumul Scrisori din...
18 poezii, 0 proze
adnana gafenco arsenie
absolventa a colegiului national Roman-Voda, Roman, studenta a facultatii de litere Stefan cel Mare, Suceava, anul IV,note excelente,laureata a concursului de poezie Vara visurilor mele organizat de revista Amurg sentimental, Bucuresti, editia I, 2002..., casatorita, cu visuri, ambitii si sperante...nimic mai mult, nimic nou, totusi doar ale mele...
4 poezii, 0 proze
Zilot Românul
Zilot Românul (pseudonimul lui Ștefan Ioan Fănuță) (n. ~ 27 decembrie 1787, București - d. 12 noiembrie 1853, București) a fost un jurist, poet și cronicar român. A scris istorii în versuri și în proză ale Țării Românești din timpul lui Constantin Hangerli (1796) până la Răscoala lui Tudor din 1821. Prima parte, intitulată „Domnia lui Constandin vodă Hangerliul” a terminat-o în 1800, la o „copilărească vârstă”. Alte lucrări mai de seamă ale sale au fost o cronică în versuri despre „Anul 1848” și un poem alegoric numit „Dăslușire”. Crezul său ca istoric și l-a exprimat într-o poezie celebră, intitulată chiar „Definiția istoricului”: „ Istoric sunt, n-am frate, N-am rudă, n-am vecin: Stăpân am p-adevărul, Lui cată să mă-nchin! ” Cronicile sale au fost publicate întâi de B. P. Hasdeu (1884), apoi de Gr. Tocilescu (1885 - 1891) și de G. T. Kirileanu (1942). O ediție mai recentă a apărut în 1996 cu studiu introductiv, note, comentarii și indici de Marcel Dumitru Ciucă, cel căruia îi revine...
1 poezii, 0 proze
Constantin T. Ciubotaru
CONSTANTIN T. CIUBOTARU “T” vine de la tata, pe care-l chema Toader, născut în Reusenii lui Ștefan cel Mare. Sunt un Fecioară, începând cu 7 / 09, 1938, din Udeștii Sucevei. DIPLOMAT UNIVERSITAR în specialitatea LIMBA ȘI LIT. ROMÂNÃ, Univ.AL.I .CUZA, Iași, 1965.(« LIT. » scrie pe diplomă - și cu majuscule - așa am scris și eu) 45 de ani i-am învățat pe copiii altora., i-am făcut deștepți ( O mai fac și acum pe jumătate. De normă !) Cărți semnate de mine: „Mica barbariadă. Atentat la pudoare - umor”, 1998. Ed. Euro Vida M. Videle. „Apel În Kosmos, teatru din sertar” (Teatru scurt), Ed. Euro Vida-M. Videle, 2000. „Doza de tupeu” – Pre-texte de teatru radiofonic”, Editura Eminescu, București, 2000. „Dreptul de autor”Proză,,Editura PACO, București, 2001 „La plezneală! Perle preuniversitare,” Editura MIRABILIS, București, 2003 « Pitici pe creier », roman,EDITURA AUGUSTA (ARTPRESS) Timișoara, 2005 Cărți în care semnez și eu printre alții : „Festin cu reverii nobiliare” Antologie de proză...
9 poezii, 0 proze
Ion Moscalu
S-a născut pe 19 iulie 1987 în R.Moldova,orașul Ștefan Vodă, în 2010 a absolvit Facultatea de Litere a Universitații de Stat din R.Moldova.Este îndrăgostit de cuvânt!
22 poezii, 0 proze
stefan
1 poezii, 0 proze
Ștefan Vodă și codrul
de Vasile Alecsandri
Ștefan-Vodă rătăcit Intră-n codrul înfrunzit. Codru-i zice: \"Domn viteaz! Ce-ți curg lacrimi pe obraz?\" \"Ah! îmi plâng ostașii mei Morți, luptând ca niște zmei! Codrul zice: \"Dragul meu,...
Drumul carului
de Stefan Lucian Muresanu
DRUMUL CARULUI (roman istoric) de Ștefan – Lucian MUREȘANU ……………………………………… E noapte grea în noi, în omenire, Păcatul greu, orbindu-ne, ne-ndeamnă Să nu-ți dăm pure inimi în jertfire. Mai mult, vai...
Totul despre clopote
de Ovidiu Oana
Trilogia “Proiectul unei limbi universale” Partea I – “SUFLETUL Motto: “Prin clopot nu dai veste Doar unui singur om Ci zvoană - ’mpărățită Ce vine de la Dom” Istorioare “Ștefan –vodă cel Bun, când...
Totul despre clopote
de Ovidiu Oana
Trilogia “Proiectul unei limbi universale” Partea I - “SUFLETUL” Motto: “Prin clopot nu dai veste Doar unui singur om Ci zvoană - ’mpărățită Ce vine de la Dom” Clopote - poeți români (4) 35. Mircea...
Zestrea lui Emilian, fără nesuferire și cu râs controlat
de marin badea
Se numește Emilian. Emilian Stoian. E din satul Cândeasca, Belciugatele, județul Călărași. Deși are 46 de ani, se prezintă drept "un băiat", dar nu pentru că așa vrea el, ci fiindcă "așa zice lumea"....
Festivalul de Poezie.ro - editie de Putna
de Laura Huiban
Nu se poate compara cu nimic. Si nici povesti. Trebuie sa fi fost acolo, la Arhondaricul Manastirii Putna, in locul acela inconjurat de brazi, de dealuri inalte acoperite cu zapada asternuta peste...
Martirii lui Eros (III)-fragment
de Ion Ionescu
-Măine e joi, Eminescule, lasă totul baltă șî pregătește-te de vizită!-îi atrase atenția Miron Pompiliu care trecuse pe la bibliotecă pe la el să vadă ce mai face. Îl găsise îngropat în tomuri de...
Destin, ultim extraterestru...
de Valerian Ciobanu
La biblioteca Nicolae Titulescu, o filială a Municipalei B. P. Hasdeu din Chișinău, Moldova de peste Prut și de peste Nistru, doar parțial, a avut loc lansarea cărții "Din filele lui Caro", autoare...
Louie
de Cucu Constantin
Lansați cu o precizie care făcea diferența, stropii de aghiazmă se depuneau ca un strat de rouă binecuvântată pe afetul din plastic ”Made in China” a lui ”Louie”. Era deja sfârșitul primei jumătăți...
Și nu e nimeni!
de Stefan Baiatu
Și nu e nimeni, nimeni să mă vadă! Cum stau și plâng ades lângă izvor Pierdută-i tinerețea ca o nadă, Mușcată de a vieții tainic zbor * Pădurea-i ca o ceată împietrită Mă plimb prin ea, cu totul...
