"Șoldurile frunzelor mă cheamă-n cărare" – 1635 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
JBJorge Luis Borges
Jorge Luis Borges (n. 24 august 1899 la Buenos Aires - d. 14 iunie 1986 la Geneva, Elveția; de fapt Jorge Francisco Isidoro Luis Borges Acevedo) este unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului al XX-lea. Romancier, poet, eseist argentinian, este faimos pentru povestirile sale fantastice, în care a unit cu măiestrie idei filozofice și metafizice cu temele clasice ale fantasticului (și anume: dublul, realitatea paralela a visului, cărțile misterioase și vrăjite, salturile în timp). Adjectivul "borgezian" definește concepția despre viață ca poveste ("fiction"), ca minciună, ca operă contrafăcută, dată drept adevarată (ca în faimoaselel sale recenzii de cărți imaginare). A fost influențat de autori precum Dante Alighieri, Miguel de Cervantes, Franz Kafka, H.G.Wells, Rudyard Kipling, Arthur Schopenhauer sau G. K. Chesterton. Borges a lăsat o moștenire importantă în toate domeniile culturii moderne, până și în cea pop, și numeroși scriitori s-au inspirat din creația sa. Printre...
360 poezii, 0 proze
DSDumitru Sava
Conceput pe prispa casei părintești într-o noapte de vară cu lună plină am fost predestinat să fiu “vâslaș pe submarin” ori “lunaticul de pe Terra”. Barza m-a scăpat în ograda unor oameni sărmani care, de atâta trudă, rămăseseră numai suflet. Am fost un copil minune. Pe la șapte ani știam etnologia neamului meu și învățasem războiul din Rusia sub sticla afumată a lămpii, din a cărei palidă lumină tata făcea amfiteatru și teatru de operații militare. Deși, la școală, eram mereu premiant “moșul” venea rar de sărbători. Nu mă vedea! Pentru că ai mei făceau mereu economie la gaz. Ori coșul casei era prea mic. Pe la unsprezece ani încă mă mai țineam de coada vacii și umblam cu sloiurile pe Dâmbovița. Apoi am plecat în cătănie la un liceu militar. Și cătană am rămas. În serviciul lui Ares, Psyhe și episteme! Am fost paznic de aerodrom, profesor de școală înaltă, sfetnic de taină, sol și iarăși paznic… de cărți. Am rostit solemn: ”Vă ordon faceți ca mine!” și “Servesc patria!” Am mâzgălit...
1000 poezii, 0 proze
Șoldurile frunzelor mă cheamă-n cărare
de razvan ducan
Șoldurile frunzelor mă cheamă-n cărare să le ating cu papilele gustative ale respirației, ce frumos se poate face dragoste toamna, chiar cu riscul debordării în pruncii creației! Se poate ofta...
De-a iama-n toamnă
de George L. Dumitru
Mai întâi s-a anunțat la televizor, la o oră de maximă insistență, că în orașul Neterminat a venit Toamna. Aiurea! Nu i-am crezut. De ce să-i cred. Ce, poți să te iei după sateliți? Știe satelitul să...
Singurătatea
de Emma Greceanu
Luna se oglindește fremătând parcă în oglinda imensă a mării. Întunericul, solemn și necruțător, a îngenunchiat lumina care s-a strâns, s-a chircit și-a dispărut împreună cu soarele într-un apus...
Cheia Magica
de Carmen Vințan
Tânărul uriaş tocmai ieşi din scorbura întunecată a copacului. Lumina soarelui îl făcu să închidă pentru o clipă ochii. Rămase nemişcat ciulind urechile. Liniştea din jur nu părea deranjată de...
Toamna
de Ujog Marius
Toamna visele nu trebuiesc tinute in secret. Si daca ai visa, ce e foarte probabil, ingaduieti privilegiul de a trai macar un moment din acel vis, caci trezindu-te la realitate nu iti vei aminti nici...
Dorul ca început
de Silvia Van
Nu obosesc să-mi dau inima la întors scotocind după resturi din trupul duminicilor trecute prin buzunarele-i calde Se făcea că vine ziua de luni dintr-o dată și mi se lungeau înfrigurate pletele până...
Epilog
de Cristian Alexandru Groza
Simțeam cum mâna lui cuprindea Taina ce nu a fost nicicând; Auzeam cum părul tău cădea În izvorârea pașilor fără cadență; Speram că uitarea este o haină Cu trepetele în spirală, fără o logică. Din...
pecetluit
de Florin Opran
Din așternuturile de frunze verzi se ridică scâncete șoptite, rarefiate de crengile încârligate ale cerului. Soarele își uită raze răzlețe adăpostite la rădăcina copacilor împovărați de mușchi și...
coboram printre ganduri
de mircea penea
1. Coboram printre ganduri. Agale. Suprins ca nu se rup sub greutatea atator vise. Se leganau in jurul meu clipele ca niste iele furisate cautandu-si o rascruce in care sa-si incinga jocul....
Ultimele poeme descoperite intr-o singura silaba
de Adi Cristi
economia de piață a ochilor tăi Într-o anume deșteptare ți-am descoperit sensul tău interzis iubirile frânte/bănuielile ascunse nebuniile uitate/amintirile marginalizate nu mi-am putut da seama...
Peisaj de toamnă tîrzie cu două femei în fundal
de rechesan gheorghe
O turmă de berbeci enormi, translucizi, fumurii și umezi se-ntinde peste colină. Pîcla înghite repede siluetele, șterge contururile copacilor, petele tufelor și pieptul generos, onctuos al rîpei....
Iris
de voiculescu daniela
mă uit la umbra mea pe coala de hârtie... e mișcarea tăcerii! apoi ascult ploaia și privesc șalul nopții... rămas în mirarea unei levitații! și-mi aduc aminte de primul tău telefon, hotărât să...
Noul Adam
de Manolescu Gorun
Ei bine, nu! a zis ea și eu deja mă plictisisem trăgând cu ochiul prin gaura cheii la scălămbăieturile lor sinistre ce deveniseră de la un timp ritual îmbrăcat în lapte și miere. încă de la început...
lasă-mi mâinile și ochii
de Ion Ionescu
lasă-mi mâinile și ochii Doamne, lasă-mi mâinile și ochii și nu mă orbi de tot ca să dăltuiesc cu ele cât mai trăiesc și cât pot chipul drag al mândrei mele. cu marmora odată-mi strâng cuvintele...
Text vechi
de Tosa
Dintre surâsul palmelor tale nu rămâne decât sărutul – fericirea... cea cu care zâmbești franțuzește și abajurul veiozei de la capul tău pe care luna o împrumută pe timpurile de eclipsă. Iubito, nu...
Ale, fetița râului
de corui mihai george
Ale, fetița râului călătoria vieții este drumul de la inconștiență la conștiență în acele momente am simțit că trăiesc îi spuneam Alexandrei - trăim Alexandro curentul puternic al apei ne îmbrățișa...
Toamna, altădată…
de Vlad Flavius
culesul viei – sperietoarea udă de atâta ceaţă Toamnă, fructe, ceaţă, ploi, frunze veştede, foşnitoare, cu un zgomot metalic fin – toamnele de odinioară. Toamnele copilăriei – atât de darnice în...
Te cunosc femeie dincolo de obsesia iubirii!
de Maria Prochipiuc
te caut femeie dincolo de obsesia iubirii chiar dacă ziua aceasta s-a crăpat la colțuri într-un azur de singurătate tu trebuie să știi cum îmi picură în creștet ecourile toamnei târzii din pântecul...