"într-o cochilie verde" – 21271 rezultate
0.04 secundeMeilisearchGeanta George
Intr-o buna zi, m-am pomenit intr-o lume portocalie si m-am gindit ca ar fi amuzant sa vad despre ce e vorba...
1 poezii, 0 proze
DMDan Metes
Intr-o lume pustie si o viata ce se desfasoara anevoios de sec, poezia, este pentru mine o oaza de speranta. Sper insa ca, calea pe care am ales-o nu va insemna divortul meu de cuvinte si ca versul imi va fi mereu alaturi spre a-mi colora existenta.
6 poezii, 0 proze
Albu Denisa
Intr-o zi,intr-un moment de meditatie profunda, am auzit batai in poarta mintii mele...ce-ar fi daca ti-ai asterne pe hartie gandurile inaripate? sunt prea pline de speranta si de iubire ca sa nu le cunoasca si ceilalti...merita o incercare!...poate astfel o sa invete si ceilalti sa...primeasca si poate chiar sa daruiasca la randu-le...(luati aceste din urma cuvinte ca pe un indemn la creatie!)...eu asta vreau sa fac in continuare. si sper sa reusesc. pentru ca imi doresc sa renasc si sa fac sa renasca iubirea odata cu mine...
13 poezii, 0 proze
MMary
Intr-o zi m-am napustit asupra propriului Eu nu l-am gasit dar pe locul in care statuse era o lacrima.
43 poezii, 0 proze
Ștefan Petică
Într-o familie răzeșească din satul Bucești (jud. Tecuci), la 5 octombrie (22 ianuarie) 1877, a venit pe lume cel care urma, la vârsta potrivită, să fie primul simbolist român, anume Ștefan Petică. Nu se știe când a absolvit liceul. În orice caz, în octombrie 1894, G. Călinescu l-a găsit înscris cursant în clasa a VI-a a Liceului Real din Brăila. Iar o carte de student eliberată la 23 noiembrie 1902, certifică faptul că în 1902-3, Petică era student la Facultatea de Filosofie și Litere din București. În ianuarie 1900, devenise sublocotenent infanterist în rezervă. La 22 mai 1902, lucra la Ministerul Agriculturii, Industriei și Domeniilor. Singurul său domiciliu bucureștean cunoscut e dezvăluit de o carte poștală: Calea 13 septembrie nr.21 (în februarie 1903).
12 poezii, 0 proze
Ștefan Petică
Într-o familie răzeșească din satul Bucești (jud. Tecuci), la 5 octombrie (22 ianuarie) 1877, a venit pe lume cel care urma, la vârsta potrivită, să fie primul simbolist român, anume Ștefan Petică. Nu se știe când a absolvit liceul. În orice caz, în octombrie 1894, G. Călinescu l-a găsit înscris cursant în clasa a VI-a a Liceului Real din Brăila. Iar o carte de student eliberată la 23 noiembrie 1902, certifică faptul că în 1902-3, Petică era student la Facultatea de Filosofie și Litere din București. În ianuarie 1900, devenise sublocotenent infanterist în rezervă. La 22 mai 1902, lucra la Ministerul Agriculturii, Industriei și Domeniilor. Singurul său domiciliu bucureștean cunoscut e dezvăluit de o carte poștală: Calea 13 septembrie nr.21 (în februarie 1903). Pentru G. Călinescu, el a decedat la 17 octombrie 1904. Iar ca loc al morții autorul “Istoriei Literaturii Române de la Origini până în Prezent” numește Capitala țării. Oricum, Ștefan Petică avea vârsta de 27 ani. Setea sa...
0 poezii, 0 proze
SVsorin voinea
intr-o zi cat altii-n doua
10 poezii, 0 proze
SABAU ALEXANDRA
Intr-o zi de iarna cu fulgi mari si argintii unul s-a apropiat mai mult de pamant si s-a metamorfozat intr-o fetita care va primi numele de ALEXANDRA, insemnand "aparatoarea oamenilor". Anii au trecut iar fetita se maturizeaza treptat si accede spre alte nivele ale constiintei...
6 poezii, 0 proze
BABarbu Mihaela Andreea
Intr-o lume stapanita doar de egoism,de incertitudini de materialism si superficialitate s-a nascut un copil,un lastar care avea sa creasca frumos si puternic...care voia sa rodeasca fruct ales desi se nascuse din spini,avea speranta si determinare rabdare sa astepte primavara si vara existentei sale!Timpul a trecut greu,cu vant si ploi,umbrit din toate partile,ma zbat sa ajung la lumina,sa infloresc si sa demonstrez tuturor ca simtamintele pure din sufletul uman sunt nestemate nepretuite,asta-mi e averea!Desi deznadejdea,nesiguranta,eliberarea prin abandon ma apasa,de fiecare data o sa las in urma o samanta salvatoare si o sa renasc precum Phoenix din propria mea cenusa... Sunt poate,doar un copil maturizat inainte de vreme...
10 poezii, 0 proze
Mihnea Urs
Intr-o zi o sa completez si rubrica asta. VA JUR MAH, VA JUR NU ALTA! Dar apoi sa n\\\'aud comentarii, clar? Adica daca io bifez acolo jos ca permit comentarii, acuma gata...hai sa comentam, nu? Nici vorba dragii mei, nici vorba. Deci...fara comentarii, da? Hai ma ca am glumit ma. Imi sunteti asa de dragi si imi place sa glumesc cu voi mah. COMENTEZI?
2 poezii, 0 proze
într-o cochilie verde
de Silviu Somesanu
cu ea drumul era mai scurt şi timpul alerga mai ceva decât stelele pe orbită picioarele nu mai dădeau semne de oboseală plecau fără să observ odată cu ea către regatul spre care se grăbea mi se...
O ilustrată din Köln
de rechesan gheorghe
Priveam năuc cartea poștală, pe care era aplicată o ștampilă butucănoasă, un cerc dublu, negru, în interiorul căruia se putea citi cu greu: CMJ TM și un număr din cinci cifre. Vederea era o...
al patrulea cîntec de dragoste
de emilian valeriu pal
Iubita mea locuiește într-o rulotă. Prima dată a locuit într-o cochilie de melc undeva la țară. A crescut iar cînd cresc melcii ocupă tot pămîntul. Rulota e într-o intersecție foarte circulată....
poem casnic
de Iulia Elize
ține-o acum în brațe pe Nora joacă-te cu gândul ei verde, ascunde-l la tine sub limbă și cuvintează-i ceva, idiotule, tu nu vezi că Nora și-a învelit coapsele cu furoul ăla din zahăr că așa s-a...
Staza metamorfica
de Adriana Camelia Silvia Popp
Te rasucesti in visare, ca un melc intr-o cochilie fara iesire, nimic nu te tulbura, nimic nu te arde, nimic nu te doare, nimic nu-ti da branci in valtoare. Te ascunzi, larva intr-un cocon si visezi...
aș vrea să-ți pun un nume
de Daniela Luminita Teleoaca
nu știu dacă îmi este dor de tine nici dacă te mai iubesc dacă te-am iubit vreodată aici anotimpurile coboară împreună iarna îngheață lacrimile lumina arde în sfârșit poți plânge sunt singura...
Gânduri de melc
de Nincu Mircea
În gând te port ca Soarele Calea Lactee În jurul căreia Pământul prin umbre Își întinde forma de onomatopee. Și îmi cresc aici din forme-adâncite, Din înălțimi nemuritoare fără de care Nu aș avea...
Starea de timp a poetei Veronica Balaj
de Adriana Weimer
Adriana Weimer Poeta și prozatoarea Veronica Balaj mărturisește adesea că, prin natura meseriei de jurnalistă radio-tv la Radio Timișoara, restricționată fiind permanent de minute și chiar de...
Semn dintr-o cochilie
de Gabriela Petrache
între noi un fel de tăcere cu picioarele rupte. de singurătate nu moare nimeni , îmi spuneai unduios și verde dintr-o cochilie, mestecînd senin un fir de iarbă. între semnul șoaptei și liniile frînte...
mare, mare, stai o clipă, am un dor pentru tine!
de Ottilia Ardeleanu
vin să te văd, mare, sun printr-o cochilie o pun mai apoi la ureche să ascult răspunsul inconfundabil de vesel așa cum se apropie și se depărtează în reprize de cunoaștere mă aflu dincolo de...