Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"încarc totul in Leon și plec"18067 rezultate

0.05 secundeMeilisearch
40 rezultate
SA

Schiau Alexandru

AutorAtelier

Nascut in Brasov in data de 14 Septembrie 1991. Locuiesc doar cu mama si incerc sa fac totul sa fie bine. Am terminat o scoala generala, Liceul "Andrei Muresanu",Brasov, iar acum sunt student la "Facultatea de Stiinte Economice si Administrarea Afacerilor" din cadrul "Universitatii Transilvania" Brasov. Imi place teatrul, muzica si entertainment-ul, iar in timpul liber mai scriu cate ceva. Rareori se intampla ca un text scris de mine sa fie si bun, dar cele pe care le consider mai stralucite le "impart" cu ceilalti.

2 poezii, 0 proze

DG

dar George?

AutorAtelier

Incep si ma termin in aceasi clipa, in aceasi esenta diluata a starilor. Incerc sa inteleg clipa innoirii si inevitabila clipa a deznadejdi. Si totul nu depinde decat de noi. Devenim ce vrem, e raspunderea noastra, indiferent de jocurile subtile ale detinului. Timp este destul, asta conteaza cel mai mult. Am o stare care incepe sa semene cu viata, am niste ganduri care incep sa semene a idei. Cred ca inima incepe sa bata incet, incet sa nu produca proabusiri.

1 poezii, 0 proze

Ioana L.IL

Ioana L.

AutorAtelier

Nu stiu nimic despre nimic, incerc sa prind mereu din zbor crezand ca totul e usor Ma'nec la mal,izbit de val La mine totu'i in zadar ...

11 poezii, 0 proze

NA

nicoleta amarandei

AutorAtelier

Am fost invatatoare timp de 10 ani si am crezut ca asta e menirea mea pe viata,ca apoi sa demisionez si sa-mi desfasor activitatea in productia de mobilier, unde am incercat sa invat totul de la A la Z.M-am regasit atat de bine in aceasta lume a tehnicii si a detaliilor de executie, incat am si uitat ca am fost cadru didactic. In septembrie 2008 am avut un accident de masina care mi-a schimbat viata...invat sa traiesc intr-un scaun cu rotile, incerc sa ma regasesc, ma caut pretutindeni si incet,incet imi adun faramele...

4 poezii, 0 proze

Corneliu Traian AtanasiuCA

Corneliu Traian Atanasiu

AutorAtelier

Nu prea știu ce fel de biografie. Profesor de sport. Facultatea de filosofie fără să profesez. Fără veleități și gusturi literare pînă tîrziu. Am citit și am început să scriu într-o criză existențială a tinereții. Totul, după cum s-a dovedit ulterior, cu certe efecte formative. Transfuzii de sînge si iluzii. Am cochetat fără convingere și cu publicistica. Am publicat sporadic în Viața Românească, Cuvîntul, Orizont, Dilema. Într-o vreme am citit și niște mici eseuri la radio România Cultural. Nu mă simt frustrat și nici nu cred că sînt vreo valoare inestimabilă, există destulă literatură bună de citit și fără mine, mi-ar plăcea însă acest joc care oricum e mai confortabil, poate și mai savuros. Cred mai mult în efectele scrisului asupra persoanei mele și încurajez, în ce mă privește, mai puțin veleitarismul literar. De cînd m-am lăsat de fumat, spun oricui mă crede că am vicii prea mari ca să mă mai încurc și cu fumatul. Unul ar fi scrisul. Din 2007, administrez site-ul ROMANIAN KUKAI...

583 poezii, 0 proze

IO

ivan ion ovidiu

AutorAtelier

Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...

2 poezii, 0 proze

Deleanu DragosDD

Deleanu Dragos

AutorAtelier

- De ce atunci cand incerc sa fac ceva bine, sa fac un lucru bun, totul iese rau si adesea dezamagesc persoana de langa mine? De ce ma mai chinui atunci? Ma chinui tot timpul sa zambesc si sa-mi exprim doar gandurile bune pentru ca sa fiu privit ca un om normal... - Si dupa cum un bun prieten al meu spunea: "Gandindu-te la literatura stii, deci gandesti ca scrii altceva fata de altcineva nestiind ca acel altcineva s-a gandit ca scrie altceva fata de acel altcineva"

26 poezii, 0 proze

OR

Otilia Rusu

AutorAtelier

Sunt un om care nu-și știe preferințele,ascultă timpul și slujește cu credință poeziei.Încarc tone de speranțe în toiagul amintirilor ,care îmi zbuciumă împlinirile și trăiesc pentru hîrtie.

4 poezii, 0 proze

S

Silviana

AutorAtelier

Vreau ceva consistent! Palpabil! Adevărat! În afară de cuvinte, n-am nimic! Cuvintele sunt cea mai mare bogăție a mea…restul e tăcere…vid…întuneric și nimic . Nu mă încarc cu regrete. Știu cine sunt. Dar toată lumea spune ca sunt nebună. Irațională și haotică. So what if I’m so…? It’s funnier ! Not to care and struggle…not to worry and have doubts….It’s heaven here! E much much better! Pentru că nu-mi pasă decât de tot ce e frumos și bun. Dau toxicul la schimb pentru zen. Și zen-ul ăsta e bun. E zen-ul meu, în care pot fii așa cum vreau, fără să-mi pese. Și nu-mi pasă…drept pentru care continui să fiu așa. Nimic interzis, nimic dubios…nimic nu e imposibil la mine pentru mine. Sunt cine vreau să fiu, și mă simt extraordinar de bine în compania mea . Ce praf sunt, am uitat să mă prezint…

3 poezii, 0 proze

ZA

zagaewski anatol

AutorAtelier

incerc sa ma gasesc, dar nu stiu unde incerc ca sa iubesc, dar nu stiu cum

1 poezii, 0 proze

încarc totul in Leon și plec

de mihai amaradia

... nici nu știu dacă îmi pare rău că nu mă pot schimba, am vocea asta de când eram mic, pot pleca dacă nu mai sunt îndeajuns, încarc totul în Leon și nici măcar un sărut pe obraz, opresc la marginea...

PoezieAtelier

Dedulciri de Coșmar în București

de Irimia Balescu

Dedulciri de coșmar în București de Irimia Bălescu Vă puteți imagina ce am putut simți în acea după-amiază ruginie de toamnă, când am cobort din trenul personal în Gara de Nord, după atâtea ore de...

ProzăAtelier

Povestea celor cinci întrebări-continuare

de Maria Gold

-Bună dimineața, Iulia!... -Bună dimineața, Iulia! Doamne cît ai dormit... Sper că nu te ține și pe tine două săptămîni să te obișnuiești cu fusul orar... Leo! S-a trezit mica prințesă! -Leo, soțul...

ProzăAtelier

fara nume

de claudia dobrin

Nu ca as fi mare scriitoare,dar incerc.E un scenariu pe care o sa vi-l \"dozez\" episod cu episod.Voi trebuie sa le prindeti doar.Incercati sa-mi raspundeti la comentarii cum credeti ca o sa se...

Atelier

Revenirea

de ovidiu cristian dinica

Cei doi soți nu-și vorbeau de ceva timp. Își împărțeau spațiul locativ într-o înțelegere tacită, ca într-o legiferare trecută prin obolul timpului. El, preocupat să scrie, imagina realitatea. Ea...

ProzăAtelier

Revenirea

de ovidiu cristian dinica

Cei doi soți nu-și vorbeau de ceva timp. Își împărțeau spațiul locativ într-o înțelegere tacită, ca într-o legiferare trecută prin obolul timpului. El, preocupat să scrie, imagina realitatea. Ea...

ProzăAtelier

Rămas bun

de Nicolae Diaconescu

Martie 1998 Rămas bun Bătrâna își privea cu ochii minții viața. Nu se lăsase niciodată înfrântă. Nici în ziua când îi luaseră totul din casă și îi murise propria mamă de supărare, nici în lungile...

ProzăAtelier

O alt fel de poiană a lui Iocan

de Raluca Oana Helgiu

Sunt foarte obosită. Am făcut din București până la Salonic cu autocarul peste 24 de ore. Afară este atât de frig, încât sunt îmbrăcată mai ceva ca în Siberia; mi-am pus pe mine două bluze groase,...

PoezieAtelier

Cum am vrut sa nu mai visez

de Popescu Roxana Andreea

Despre frumusețea timpului care trece. Sau despre monotonia lui. Stau pe bancă și nu știu cine sunt sau ce-am făcut în ultimul timp. Nici nu-mi dau seama cât a trecut de când îmi mai amintesc ceva....

ProzăAtelier

De Dincolo 2

de Lesenciuc Teodor

Cu tot întunericul puteam citi cu ușurință literele asimetrice: SOLOMON MARIUS BOGDAN Născut 30.11.1992 -- Decedat 27.11.2009 Trăisem deci șaptesprezece ani. Doar atât?! De ce oare? De ce murisem?...

ProzăAtelier