"Învață să plângi, mi-a zis Dumnezeu (II)" – 20213 rezultate
0.05 secundeMeilisearchElena D. Marcu
EU eu respir, eu tremur, eu zambesc, eu ma inrosesc, eu plang, eu merg inainte, eu...nu sunt speciala, dar daca totusi sunt si nu realizez asta? ha! eu...visez. da visez! am propria mea gradina cu vise pe care le cultiv asa cum vreau eu. nu imi sunt impuse reguli speciale de gradinarit. sunt doar eu si straturi pline de iluzii, vise, idei, dorinte..."cultivator de vise" ! si totusi eu...inca invat. invat sa am curajul sa fiu eu insami, sa-mi recunosc meritele si sa accept infrangerile. invat sa strig atunci cand nu pot aproba in tacere si invat sa suspin atunci cand nu am glas sa pot striga. am nevoie sa invat toate astea... meandradoi@yahoo.com t3ddy_m3
25 poezii, 0 proze
Codrina Verdes
M-am nascut intr-o luna de primavara intr-un an de dragon. De atunci invat sa plang, sa rad, sa iubesc, sa urasc. Asadar traiesc !
114 poezii, 0 proze
raluca
incep cum a inceput un bine cunoscut simbolist roman: "aici sunt eu, un solitar"...sunt solitara cand plang si rad, cand urasc si iubesc, cand uit si invat...cuvinte simple, o idee, o viata intreaga am petrecut incercand sa aflu totul, dar m`am ales doar cu frumusetea si misterul pe care le voi venera pana la moarte...
5 poezii, 0 proze
Gheorghe Mădălina
Când o vei cunoaște pe ea, s-ar putea să ți se pară scorpie, sau s-ar putea să ți se parâ cea mai dulce fata. Uneori poate să fie atât de rea iar alteori atât de bună… Nu știe nimeni cum, majoritatea doar cred că iși schimbă măstile la fiecare minut. Dar ea nu poartă măști pentru că a învățat că e mai bine fără ele. Nu. Se schimă atât de repede pentru că de fapt ea e mai multe persoane într-una, dar nimeni nu pare să realizeze asta. Mădălina e serioasă, bea cafea și știe că fiecare sfârșit e inevitabil și ca pâna la urmă totul va păli cândva. Ea nu iubește niciodata cu toata inima pentru că știe că intr-un final inima ei va ajunge zdrobită pe podea și va plânge atât de mult.Mădălina nu se atașează niciodata de obiecte sau de locuri pentru că știe că se sparg, se pierd și se uită. E atât de matura încât te izbește cu capul de asfalt doar spunându-ți adevarul.Mădălina nu urlă niciodată. Ea doar se uită la tine fără să spună nimic și atunci poti să știi că i-ai făcut cel mai rău lucru și...
8 poezii, 0 proze
Silasi Daria Daniela
S-a născut la data de 18 Martie 1989 din părinții Silași Ștefan și Daniela.Are un frate mai mare pe nume Denis. Dragostea pentru proză și poezie a primit-o de la bunica ei, Paraschiva, care îi citea și o învăța să recite, încă de la vârsta de 3 ani. A început să scrie poezii la vârsta de 22 de ani, când în familia ei s-a întâmplat o nenorocire, iar prin versuri își expune sentimentele pe care nu le poate rosti cu voce tare.
19 poezii, 0 proze
Ion Heliade Rădulescu
Ion Heliade-Rădulescu - (n. 6 ianuarie 1802, Târgoviște - d. 27 aprilie 1872, București) a fost un scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat cel mai important ctitor din cultura română prepașoptistă. După obiceiul și în spiritul vremii, Ion Heliade Rădulescu învață limba greacă , înainte de a învăța să citească românește, din istoria pentru începutul românilor în Dachia a lui Petru Maior (asemeni lui C. Negruzzi, în Moldova). În 1818, el devine elevul lui Gh. Lazăr, căruia îi va urma la conducerea școlii de la "Sf.Sava". Este membru activ al asociaților culturale din epocă: "Societatea Literară" (din 1827), "Societatea Filarmonică" (din 1833), întemeietor al presei din Țara Românească: Curierul Românesc (1829) și Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic. În 1846, Heliade propune planul unei "biblioteci universale", menită sa înzestreze cultura noastră cu toate capodoperele literare,...
42 poezii, 0 proze
Henryk Sienkiewicz
Henryk Sienkiewicz (n. 5 mai 1846 Wola Okrzejska - d. 15 noiembrie, 1916 Vevey) romancier și nuvelist polonez, unul dintre cei mai mari prozatori polonezi, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1905. Sienkiewicz s-a născut la 5 mai 1846, în familia unui mic arendaș, care cultiva la copiii săi tradițiile cavalerești și patriotice, învățându-i pe de rost Cântecele istorice ale lui J.U. Niemcewicz înainte de a-i învăța să citească. Un unchi al tatălui slujise regelui Stanis³aw August, iar Kazimierz, fratele scriitorului, cade, la 1871,în războiul franco-prusian. Sienkiewicz nu a fost prea silitor la învățătură. Îl atrăgeau mai mult lecturile și portretele cavalerilor în armuri, care împodobeau o biserică în stil gotic de pe strada Œwiêtojañska, din Varșovia, pe care trecea zilnic spre gimnaziu. În anul 1865 părăsește școala, fără să-și susțină examenul de maturitate. O va face un an mai târziu, când își începe, tot la Varșovia, și studiile superioare, întîi la facultatea de...
11 poezii, 0 proze
Mirela Neagu
Mirela-Ramona Neagu s-a născut în cea de-a patra zi a anului 1988, în Făurei, județul Brăila. Este o fire romantică, echilibrată, liniștită și nebunatică deopotrivă, un capricorn veritabil. Disciplinată și mereu serioasă se îndreaptă cu pași repezi către succes. Cu un simț al datoriei și al realității foarte bine dezvoltate, Mirela și-a început „cariera” încă de la 14 ani când a avut norocul de a întâlni-o pe Luciana Zainea, cea care i-a deschis ușa spre ceea ce a urmat a fi nu doar o pasiune, ci și o descărcare emoțională și o carieră în continuă ascendență. Încă de pe atunci știa că a învăța să înveți mereu, în funcție de sistemul în care ești pus, e cheia succesului. În toamna anului 2002, ca boboc a liceului „George Vâlsan” din Făurei, a publicat și prima sa creație literară în revista „Visuri”, având ca titlu, coincidență sau nu, „Prima oară”, urmând mai apoi a fi, pe lângă elevă de liceu, redactor șef și tehnoredactor al aceleași publicații până în vara anului 2006. Deși...
4 poezii, 0 proze
Victor Titiu
Dacă vreodată treceți printr-un sat așezat la câțiva kilometri de Lechința lui Ion Vlasiu și la alți câțiva de Vaideiul lui Ion Horea, aproape de Ludușul lui Traian Furnea și nu foarte departe de Giulușul lui Eugeniu Nistor, sat tânăr cu mulți copii care tot la șapte pietre aruncate-n apă se scaldă și pescuiesc, care caută cu înfrigurare locul unde curcubeul iși pune piciorul pe pământ, care fac tăcerea sa cânte și își îngrădesc pădurea cu urmele pașilor, care învață sa citească în cartea cu vise, convinși că nicăieri nu e mai bine ca acasă, fiți siguri că sunteți în satul meu și vă poftesc la mine unde semințe de bostan sunt din belșug iar pâinea și sarea nu se termină niciodată. Fiți, deci, oaspeții mei dragi!
24 poezii, 0 proze
T. S. Khasis
s-a născut pe 22 ianuarie 1975, la Lipova, jud. Arad. A trecut prin Liceul Industrial până în 1992, când pleacă pur și simplu la o mănăstire din Cluj, unde învață să joace barbut, cu un calugăr recidivist. A debutat în revista Arca. Publică în: CA ȘI CUM, Orizont, atât. Trăiește la țară. Îi plac maimuțele, berea și muzica grunge.
3 poezii, 0 proze
Învață să plângi, mi-a zis Dumnezeu (II)
de Teodor Dume
nu-mi aduc prea bine aminte zâmbetul lui și nici ultimele îmbrățișări știu doar că pe întunericul din noapte scrijeleam cu unghiile - TATA tăcut de sub umbra rămasă undeva în timp Dumnezeu mă privea...
Porcul
de Marian Radulescu
PORCUL Nicolae Vrăbiescu nu era un om bogat, însă muncitor și priceput la mai toate cele dintr-o gospodărie și totodată omul de casă al tatălui meu atunci cănd era liber de oierit. De la sfântul...
M-a părăsit credința?
de Nicolae Diaconescu
M-a părăsit credința? Lui DoDu cu prețuire Notă Textul ar vrea să fie răspunsul meu la polemica „Cu sau fără Dumnezeu” Tata a vrut să mă facă preot! Mă lua la biserică, îmi povestea viețile...
recamierul
de emilian valeriu pal
dimineața îmi place să beau cafeaua foarte fierbinte și dulce. să-mi ard limba. asta ca să-mi aduc aminte de tine. ori ca să nu mai simt alte arome. ori cum spunea ioana să mă doară pentru că atunci...
De vorbă cu Diavolul
de RaduBr
... ce ciudă mi-e pe ei. Ce frumoasă cred ei că e viața! tot e un alb sau negru. de mici sunt așa.Îi văd pe cei din jurul meu: niște principii morale de invidiat,principii... degeaba au însă ideile...
E greu să găsești un titlu potrivit pentru o poezie de dragoste
de Poșircă Răzvan Adrian
... amintirea din acea vacanță din vară când am băut o cafea cu rațiunea ta și am ascultat cum mă distanțam discret de majoritate aveam toate șansele să devin probabil cum îmi tremurau mâinile pe...
Tu cel ce implinirile detesti
de Elisabeta Branoiu
Fost-a către mine cuvântul Domnului, și mi-a zis: \"Fiul omului, trăiești în mijlocul unui neam răzvrătit?!... Aceștia au ochi ca să vadă, dar nu văd; au urechi ca să audă, dar nimic nu au auzit...
Viața ca o ceapă
de Ina Simona Cirlan
Unde aflăm cu ușurință că varza-i de două feluri iar ochii mici și trași spre tâmple sunt plini de enigme. * Savetuța e o femeie vrednică și descurcăreață. Toate-s așezate pe căprării și în bună...
arhitectura perfectă a somnului
de emilian valeriu pal
despre compresii și marșuri de noapte mă băieți vouă nu vă e dor să simțiți gustul puței? nu vă e dor să simțiți orice gust? voi ziceți că femeile sunt cele mai mari curve pe dracu voi sunteți bă...
Ultima...
de diana vlase
Nu am crezut niciodata ca o sa ajung sa fac asta...dar, priveste-ma...pe marginea vietii, ma uit peste umar, a fost bine, a fost rau, nu mai stiu cum a fost...imi amintesc de mama, cum imi pieptana...
