"În timp ce înfloream" – 25007 rezultate
0.01 secundeMeilisearchÎn acte esti viu
Volum de versuri – editura Dharana – 2001 - ISBN 973-85007-4-5 821.135.1-1
de Traian Calin Uba
cortina
În spatele cortinei

portret
Portret în ulei de măsline
versuri_antigenitive
volum în pregătire
de Luminita Suse
lumea_inocentei
Călătorie în lumea inocenței
de Anisoara Iordache
claudiu banu
Oamenii trebuie să găsească ceva de făcut în timp ce așteaptă să moară.Așa că am sunat-o în cele din urmă și pe pe Cassie, dar mi-a răspuns un bărbat. Adio, Cassie.
17 poezii, 0 proze
Adorjan Magori
Adorjan Magori locuiește în România, lângă capitala țării, București. Este căsătorit și are doi copii, precum și un nepot adorabil pe nume Alex și un cățeluș pe nume Bela. În timpul liber, de obicei seara, îi place să scrie timp de o oră sau două. În timpul zilei, administrează compania imobiliară a familiei sale, în timp ce profesia sa principală este cea de inginer constructor. A scris mai multe poezioare (cugetari), povestiri scurte și cărți stintifico-fantastice, a creat cărticele ilustrate si cărticele de colorat pentru copii , pe care le-a publicat pe platforma Amazon -Kindle . Iși exprimă recunoștința în avans față de cei care îi citesc lucrările, sperând că se vor bucura de ele. IL puteți contacta pe: https://x.com/adorjanmagori
6 poezii, 0 proze
Maria Constantin
M-am născut în 3 august 1967, în București. Scriu câte ceva din anul 1989. Sper că voi reuși să las posterității si ceva scris, ceva demn de luat în seamă, în afară de cei trei copii pe care bunul Dumnezeu mi i-a dăruit. Păpușa de cârpă Dacă Dumnezeu ar uita pentru o clipă că nu sunt decât o păpușă de cârpă și mi-ar oferi în dar o bucățică de viață, probabil că n-aș spune tot ce gândesc, deși în definitiv aș putea să gândesc tot ce spun. Aș da valoare lucrurilor mărunte, dar nu pentru ce valorează ele, ci mai curând pentru ceea ce ele semnifică. Aș dormi mai puțin și aș încerca să visez mai mult, înțelegând că pentru fiecare minut în care închidem ochii, pierdem șaizeci de secunde de lumină. Aș merge în timp ce alții ar sta pe loc, aș rămâne treaz în timp ce toți ceilalți ar dormi. Aș asculta în timp ce alții ar vorbi și cum m-aș bucura de savoarea unei înghețate de ciocolată! Dacă Dumnezeu m-ar omeni cu o fărâmă de viață, m-ar împinge de la spate în bătaia soarelui, acoperindu-mi cu...
9 poezii, 0 proze
Gugiuman Cosmin Dragoș
M-am născut într-o lume nefirească ,însă într-un orășel care azi păstrează calmul zilelor de ieri.În timp ce alții abuzează de cuvânt eu îl contemplez.Într-o dictaură a banului eu sunt susținătorul oamenilor.Îmi permit să visez chiar și atunci când nu am ce mânca.
1 poezii, 0 proze
Laura Cristea
Desi m-am nascut in Bucuresti, mi-am trait copilaria in Ardeal, cu bunicii mei alaturi de care am invatat placerea de a savura mirosul de iarba proaspat cosita, alergatul cu bicicleta pe strazile prafuite pline de copii razgaiati, campioni la topaiala incoerenta si aducatoare de zambete si nu in ultimul rand placerea si uitarea de sine pe care mi-o daruia o felie de paine cu untura rumegata impreuna cu bunicul meu in padure in timp ce ascultam greierii si asteptam aparitia efemera a vreunui cerb ratacit. De atunci scriu...
3 poezii, 0 proze
Țuțueanu Georgiana-Mihaela
Am terminat un liceu teoretic la mine în oraș(Giurgiu), cică al doilea în județul nostru, profilul mate-info, apoi am făcut o pauză de un an până să vin la facultate în București, deoarece nu am avut curaj sau susținere binevoitoare, acum sunt deja absolventă a facultății de Filosofie din cadrul U.B. Timpul(întotdeauna liber) mi-l petrec ascultând...muzică(Bach sau Iron Maiden), gândindu-mă la ce voi mai citi în viitorul apropiat și încercând să nu aprofundez cu adevărat tema sau problema morții, care mi se pare de neevitat. Acum sunt bine, răspund când sunt întrebată ”ce mai faci?”, însă sunt un infinit de lucruri care contrazic afirmația mea. Vreau doar să iubesc, ca totul să merite efortul. Mă autoevaluez excesiv de mult, în timp ce mă supraestimez, probabil pentru a compensa, însă la finalul zilei aștept...
11 poezii, 0 proze
barbu roxana-maria
am vazut lumina zilei pe 21 iunie 1990,in orasul bacau,dar ,am avut norocul de a-mi petrece primii ani ai copilariei intr-o lume de vis,intr-un sat linistit,aflat pe malul stang al dunarii ,un sat cu oameni cuminti,si cu frica de Dumnezeu.am scris inca de mica,si aveam satisfactia de a-mi fi ascultate poeziile.dupa cum era obiceiul prin acele locuri,ieseam seara dupa o zi lunga si obositoare,cu totii ,la poarta.femeile,unele coseau,altele torceau lana sau impleteau,in timp ce barbatii curatau porumb sau alte mestesuguri ce le voi mentiona in alte imprejurari; eu,nefiind prea multi copii pe-acolo,aveam de fiecare data privilegiu de a fi in centrul atentii,si astfel imi erau ascultate poziile.dupa ce am mai crescut ,nu am mai avut la tara timp de scris,fiind programul mult prea incarcat,dimineata la trei plecam la camp,si ne intorceam o data cu soarele ce se lasa peste sat.dar asta nu m-a impiedicat sa adun impresii si sa memorez imagini de o tulburatoare frumusete si...
4 poezii, 0 proze
Silva Kaputikian
Silva Kaputikian( Sylva Gaboudikian), s-a născut în Yerevan. Kaputikian a fost crescută de mama și bunica ei, tatăl pierzâdu-se cu patru luni înainte de a se naște. Ea a crescut în secolului războaielor violente și a revoluției. La treisprezece ani scrie prima poezie ce apare în revista pentru copii Pioner Kanch, în timp ce studia la școala Krupskaya din Yerevan. Își urmeză studiile absolvind Yerevan State University\'s Humanities în 1941 și apoi studiază la Gorky Institute de Literature din Moscova(între anii 1949-50). Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1941 și un membru de partid din 1945. Ea a fost un purtător de cuvânt neobosit pentru Nagorno Karabakh și un avocat pătimaș pentru cetățenii oprimați din patria ei. Kaputikian simbolizează lupta poporului Armean pentru supraviețuire. Astãzi, Silva Kaputikian, este membru onorific al Yerevan National Academy de Sciences, și se foloseste eficace de prestigiul ei pentru a obține rezultate în ceea ce privește conservarea...
2 poezii, 0 proze
Irina Enea
Nu știu cum mă vede lumea, dar eu însămi mă văd doar ca pe o copilă care se joacă pe malul mării, încercând să găsească din când în când o pietricică mai netedă sau o scoică mai frumoasă decât cele obișnuite, în timp ce imensul ocean al adevărului se află nedescoperit, în întreaga sa, înaintea lui...
15 poezii, 0 proze
Claudiu Alexandru Surmei
Sunt un om cactus. Am flori frumoase, dar înțep. În spini îmi ascund durerea. Mi-au crescut în timp ce încercam să mă adaptez condițiilor de mediu, din teamă, dezamăgiri și incertitudini. Au crescut fără să fac vreun efort. M-am culcat îngrijorat într-o seară, iar dimineața, când m-am trezit, înțepam pe toată lumea. Atât de tare încât nimeni nu mai observa florile. Mă apăram doar. Dacă te doare să mă ții în brațe, așează-mă într-o vază, undeva, pe masa din sufragerie și în fiecare dimineață, când te trezești, privește ce frumoase sunt florile mele. Florile din suflet. P.S.: Dacă tu ai fi un om cactus, te-aș strânge în brațe până aș pierde ultima picătură de sânge
1 poezii, 0 proze
În timp ce înfloream
de Nincu Mircea
În timp ce înfloream Soarele continua să cadă. Concomitent razele lui Și parfumul pe care îl risipeam Se adăugau devenirii unde, Împreună, ca într-o atingere, Ne împărtășeam. Eu mă închipuiam fruct,...
Rodire
de Nincu Mircea
În timp ce înfloream Soarele continua să cadă. Concomitent, raze și parfum De ningeri risipite Deveneau atingeri. Ne împărtășeam. Eu mă închipuiam fruct, Tu te visai întuneric. Distanțele ne...
Totul despre clopote
de Ovidiu Oana
Trilogia “Proiectul unei limbi universale” Partea I - “SUFLETUL” Motto: “Prin clopot nu dai veste Doar unui singur om Ci zvoană - ’mpărățită Ce vine de la Dom” Clopote – poeți români (3) 24.Radu...
Prima epistolă de dragoste
de Niță Maria
Stăpânului inimii mele… Poate că dacă nu ploua cu iubirea ta peste mine în zilele în care secătuiam de lacrimi și nu mă țineai când mă arunca vântul¸ acum eram definitiv pierdută-n întunecimea minții...
Vis despre tine
de Codrina Verdes
priveam de la fereastră cum mă chinuiam să mă încalț în urmele tale și îmi erau mari și-mi cădeau din picioare și înfloream cu fiece urmă încălțată dar tu nu erai (se întâmplă atât de rar să fim...
