"În acest oraș nu locuiește nimeni" – 25007 rezultate
0.05 secundeMeilisearchÎn acte esti viu
Volum de versuri – editura Dharana – 2001 - ISBN 973-85007-4-5 821.135.1-1
de Traian Calin Uba
cortina
În spatele cortinei
portret
Portret în ulei de măsline
versuri_antigenitive
volum în pregătire
de Luminita Suse
lumea_inocentei
Călătorie în lumea inocenței
de Anisoara Iordache
Aurelian-Mihai Stan
Numele: Aurelian-Mihai Stan Data nasterii: 14.01.1987 Bucuresti Locuiesc cu parintii in acest oras, nu am frati sau surori. Am 18 ani si sunt elev la liceul de arte plastice "Nicolae Tonitza".
1 poezii, 0 proze
Ceocoiu Cristian
Sunt nascut in Iasi, traiesc in Iasi si probabil voi continua sa traiesc in acest oras plin de atatea amintiri ce ma vor urmari toata viata. Viata mea a inceput la cumpana dintre ani si asa sunt si eu uneori: intr-o cumpana desavarsita, nestiind in ce parte sa merg. Procesul meu de maturizare a inceput in Iasi si mai ales la Liceul "Mihai Eminescu" pe care ma bucur ca l-am urmat opt ani de zile. Curios este ca poezia nu facea parte din viata mea, dar acest liceu si mai ales unele fiinte m-au facut sa ma trezesc sau poate dimpotriva sa am adancesc si mai tare in inefabilul poeziei mele. Imi pare rau daca biografia mea nu este satisfactoare dar eu sunt o persoana introvertita si nu imi place sa spun prea multe lucruri unor persoane pe care nu le cunosc foarte bine. Aceasta este o mica parte din mine.
6 poezii, 0 proze
CMCristina Martiuc
Totul începe din dorința de afirmare , apoi nevoia se împletește cu iluzia și aseamănarea multora. O vară amețitoare ma adus la viață nu mai târziu de 4 iulie 1994 Brașov , dimineața târziu. În acest oraș prăfuit , ce nu-mi produce o stare prea bună , am copilărit și crescut , descoperind oameni ciudați și plini de necazuri. Probabil că odată cu descoperirea lor am început goana în a mea cunoaștere. Am terminat cu brio cele opt clase începătoare , iar dorința mea de afirmare nu facuse prea mulți pași înainte.Acum sunt la liceu , șansa sporește , dar dorința scade uneori , se pierde într-un pesimism continuu și se reaprinde cu dimineți zglobii de mai.
27 poezii, 0 proze
DVDragoș Vișan
Vechea biografie, astăzi nevalabilă, dar de mărturisit: Sunt profesor la un liceu din Constanța, colaborez cu revistele Tomis, Ex Ponto, Euromuseum, Meandre, Paradigma, Arca, Observatorul munchenez etc. Debut literar cu poezie în rev. Euromuseum (nr. 7 - vara lui 2008). Am absolvit in 2000 facultatea de Litere din univ. Ovidius, Constanța, două masterate, acum fiind doctorand în anul III la Universitatea București, având ca tema Opera lui Ion Caraion (Enigma lui Artur). Noua biografie: Cine sunt, sunt, ce nu sunt, recunosc că nu-s încă! Și nu mi-e rușine să recunosc că sunt și din acest oraș îndrăgostit dar nu îndrăgit de mine, Micul Istanbul-Paris, unde am întâlnit-o pe Iubita_Una. Sunt un nescriitor, sunt un om obișnuit. A fi nescriitor, adică nedoritor de-a mi se publica pe hârtie ori electronic vreun volum, ar trebui să-i intrige astăzi pe unii dintre oamenii grei din România. Licențiat în Filologie de zece ani, absolvent tot de-atunci a două facultăți, apoi și a două masterate...
992 poezii, 0 proze
vilciuc iancu
oradea m-a primit intr-o noapte friguroasa de decmbrie si de atunci nu am indraznit sa plec departe de acest oras minunat.am facut liceul militar in alba iulia unde am petrecut clipe frumoase alaturi de prieteni adevarati.As fi vrut in continuare sa zbor...cine nu ar vrea ,dar academia fortelor aeriene nu a vrut sa-mi ofere aceasta sansa asa ca mi-am urmat a doua pasiune:marea asa ca acum sunt student la academia de marina mircea cel batran.ce-mi va rezerva viitorul...voi vedea.
1 poezii, 0 proze
Adraina Serban
Nascuta la Targu Mures, am apucat a inghiti praful din Bucuresti odata cu admiterea la Facultate. Nu l-am dorit sau visat, insa am ajuns a indragi acest oras pe verticala, in continua exuberanta morala si culturala, nereusind nici pana in ziua de azi sa-mi corectez greselile de scriere la tastatura. Cap de cret.
1 poezii, 0 proze
GEGusa Monica Elena
M-am nascut intr-un mic orasel sudic,un colt de lume cu o vaga localizare pe harta pt majoritatea oamenilor. Totusi, nu pot vorbi despre acest oras precum locul copilariei mele. Am fost crescuta pana la 7 ani de catre bunici,la tara, si poate ca acesta a fost "pilonul" iubirii fata de tot ceea ce este natural, frumos, misterios, omenesc. Cel mai mult iubesc campul si marea. Imi dau senzatia de libertate, de pace, de fericire suprema... E ca si cand as intra in simbioza cu natura, ca si cand m-as uni cu ea... E senzatia aceea de apartenenta la ceva...Defapt, nu cumva noi apartinem naturii si nu invers?
16 poezii, 0 proze
TATuță Aneta Ani
Sunt nascuta pe meleguri oltenesti dar traiesc de multa vreme in Banat intr-un oras care seamana foarte mult cu atmosfera sau mediul descris in poeziile sale de Bacovia. Si totusi...eu m-am adaptat, caci, fire romantica,molipsitoare pentru cei din jur pot vedea frumosul in orice lucru si un prieten in orice apropiat. Sunt absolventa a unei Facultati de Administratie Publica, am un master in Afaceri si sunt doctorand la specializarea Management. De doi ani sunt in sistemul de invatamant, profesor cu norma intreaga la un liceu cu profil economic si in ciuda ponegririi si lipsei de respect pentru acest sistem, ma incapatanez sa cred ca pana la urma va triumfa intelectualul si nu snobismul. Elevii si munca impreuna cu ei, ma motiveaza si ma face sa vad luminite si in cele mai intunecate tuneluri. In ceea ce priveste poezia...este o pasiune de pe vremea cand eu eram elev, dar care a inghetat la un moment dat, din lipsa curajului de a publica. Acum e timpul ca versul meu sa iasa la lumina...
1 poezii, 0 proze
buceac meda
M-am nascut acum 27 de ani in orasul bihorean Oradea. Am terminat Liceul Pedagogic "Iosif Vulcan" din acelasi oras, iar, mai apoi, am urmat cursurile facultatii de Istorie si Geografie a Universitatii Oradea, profil Geografia Turismului. Dupa terminarea facultatii, in anul 2009, m-am casatorit, mutandu-ma in judetul Suceava, unde ma aflu si acum. Anul acesta vom sarbatorii aniversarea a patru ani de la casatorie. Nu am copii dar imi doresc enorm de mult. Imi place sa scriu poezii, dar pana acum nu am publicat numic, considerand ca nu am prea mult talent si nici pregatire, ci doar o pasiune. Nu am un stil anume, vreau doar sa vad daca ceea ce scriu atrage atentia macar un pic, si deasemenea, imi doresc sa invat din critici. Cred ca acest site ma va indrepta spre o continuare sau spre o renuntare definitiva.
4 poezii, 0 proze
Năstase Adrian
Sunt născut sub semnul Racului, într-o zi de 13 a lunii iulie din anul 1977. Primii 14 ani din viata i-am petrecut acasa in Bucuresti, locul nasterii mele. Liceul a fost sa fie in Constanta, un liceu militar cu profil de marină, ulterior desființat (nu stiu daca trecerea mea pe acolo a influențat câtuși de puțin acest fapt). A urmat Academia Navală Mircea cel Batran din același oraș, evident cu același profil de marină militară. De 5 ani servesc patria, cum se spune fiind incadrat la o unitate din Mangalia. Am scris si scriu foarte mult (proză, versuri, muzica). Pasiunile mele sunt muzica, literatura si sportul.
5 poezii, 0 proze
În acest oraș nu locuiește nimeni
de luis ionut popa
În acest oraș nu locuiește nimeni doar blocurile ne aduc aminte de sufletele ascunse după perdea cerul plictisit își proptește indiferența în coate au trecut zilele când furnicile, oamenii, își...
Povestea celor trei copaci
de Ioan Stoenica
Într-un cartier liniștit al unui oraș prea mare, trăiau trei copaci. Un copac mare, care avea peste 100 de ani, un copac mijlociu, care avea cam 50 de ani, și un copac mai tinerel, care avea doar...
Avarul de Moliere
de LUMINITA SOARE
Scena 2 Harpagon, Jupînul Simon, Cleante, La Fleche Simon: Da, domnul meu, un bărbat tînăr are nevoie de bani. Chiar dacă intră la apă, vrea să-și semneze nesilit de nimeni sentința. Harpagon:...
Balcic și Comana
de Rodica Lupu
Balcic, un teritoriu care păstrează în sedimentele sale amprenta istoriei. Pașii mi-au călcat pe urmele celor care au trăit-o, care au scris-o cu propria lor viață. Istoria lui, a fost destul de...
Cum am vrut sa nu mai visez
de Popescu Roxana Andreea
Despre frumusețea timpului care trece. Sau despre monotonia lui. Stau pe bancă și nu știu cine sunt sau ce-am făcut în ultimul timp. Nici nu-mi dau seama cât a trecut de când îmi mai amintesc ceva....