"Împletindu-ne-n despletituri" – 909 rezultate
0.01 secundeMeilisearchJoseph Roth
Joseph Roth, *02.09.1894, Brody (Galiţia de Est) - †25.05.1939, Paris A scris romane de moravuri în spiritul realismului psihologic, împletind remarca ironică cu melancolia evocării, inspirate din epoca de declin a monarhiei dunărene (Radetzkymarsch, 1932 - „Marșul Radetzky”; Die Kapuzinergruft, 1938 - „Cripta Capucinilor”) sau din existența dramatică a personajelor obscure (Die Flucht ohne Ende, 1927 - „Evadare fără sfârșit”; Zipper und sein Vatter, 1928 - „Zipper si tatal sau”); foiletoane antifasciste. Un loc aparte în tematica ficțională a operei lui Joseph Roth îl ocupă problema evreilor, cea a individului în modernitate și cea a monarhiei Habsburgice în Europa Centrala. Perspectiva lui Roth este una în același timp istorico-politică și alegoric-morală, împletind realismul cu ficțiunea suprarealistă.
12 poezii, 0 proze
Lorenzo de Medici (zis il Magnifico)
1449-1492 Descendent al familiei de bancheri mecenați Medici, nepot al fondatorului Academiei neoplatonice din Florența, Cosimo, “Părintele Patriei”, fiu al lui Piero dei Medici și al Lucreziei Tornabuoni, Lorenzo de Medici, supranumit Magnificul, a moștenit mai mult de la bunic decât de la tată iscusința în conducerea treburilor de stat și receptivitatea față de artă și față de tot ce e frumos. De foarte tânăr a făcut studii cu iluștri învățați, împletind învățătura cu instruirea politică și călătoriile în peninsulă. După moartea tatălui său ajunge în fruntea statului florentin, pe care îl va conduce cu abilitate timp de 23 de ani. Acești ani constituie perioada cea mai strălucită din istoria Florenței pe care el a ridicat-o la nivelul de model al civilizației Renașterii și al culturii umaniste. Politician de geniu și diplomat neîntrecut, a fost totodată și un om de o vastă cultură și un mare protector al literaturii și artelor. De prețuirea și sprijinul său s-au bucurat cei mai mari...
2 poezii, 0 proze
Marschall / Negru Simona
mă aflu într-o stare de dilemă, pagina voastră m-a luat prin surprindere, apărând la momentul oportun... întodeauna am dorit intâlnirea cu virtualul pe meleagurile fanteziei, dorința mea împlinindu-se abia acum... sunt rătăcită de o veșnicie pe undeva între starea reală a banalității și cea imaginară a lumii sufletului, acolo unde timpul își pierde din nimicnicia lui... stau și ascult geamătul neauzit al universului și când mă întorc, nu văd decât goana cotidianului... mă împiedic, mă ridic, mă lovesc, dar nimic nu se schimbă, nici măcar nu se produce o reverberație a apei prezentului, imobilitatea asta mă omoară, așa că încerc să las și eu o dâră cât de mică în lumea diafană a fanteziei...
55 poezii, 0 proze
Chihăroi Lorena
Nu m-am priceput niciodată la a spune ceva despre mine și decând m-am apucat de scris, fie pentru mine ca formă de analiză fie pentru aprecierea celorlalți, -asta durând încă din clasa a cincea... acuși împlinindu-se 9 ani decând scriu - am exact aceeași formulare anostă. Nu mă pricep la multe și încerc să evoluez pe cât pot. Voi vă puteți da cu părerea, puteți fi cât de critici vă permite sufletul, eu nu vă îngrădesc libertatea. Dar dați-mi motive pertinente nu doar păreri sufletești - deși sunt mai mult decât bine venite și acestea. Spor la citit, dragilor! ~Ayana
7 poezii, 0 proze
Alexandru Obedenaru
Poetul cu "figură baudelairiană!, Alexandru Georgică Obedenaru, s-a născut în București, la 13 iulie 1865. Deși în poeziile sale, de formă concentrată, proslăvește moartea, el va duce până la adânci bătrânețe o existență de jovial noctambul, de om de spirit, fantezie și umor. Decorat, sărbătorit de Societatea scriitorilor români, Alexandru Obedenaru a fost o figură cunoscută a vechii boeme literare, de stil macedonskian, la al cărui cenaclu participă în mod activ după 1888. La 75 de ani revine în presă, în ziarele "Dimineața" și "Adevărul", cu amintiri din tinerețe, care nu sunt simple fragmente autobiografice, ci pagini de evocări memorialistice, de reconstituire a unei lumi intelectuale apuse, o galerie de scriitori, actori, pictori, muzicanți, pierduți în amintirea Bucureștilor de altădată. Încă din 1894 este funcționar la Academia Română, împărțindu-și existența între munca aridă de bibliotecă și poezia parnasiano-simbolistă, prelungită până târziu, în indiferența totală a...
9 poezii, 0 proze
Împletindu-ne-n despletituri
de Tatiana Gradinaru
Despletește-ți, iubite, sufletu-n mine! Dezleagă, iubite, nodurile în care se încurcă degetele neîndemanatice și lipește-mi urechea de pieptul tău s-aud cum îmi inspiri răsuflarea nocturnă. Leagă-mă...
Dorm
de Paul Bogdan
Dorm între două femei, iubito, visele sunt visele ei și visele ei. Una îmi crește pe piept iar cealaltă, iubito, mă ține în noapte deștept. Și, una cum crește, cealaltă cu câte o clipă încet mă...
totu'-n X
de Miclăuș Silvestru
hotărât să fac schimbări îmi trimit gândul în depărtări nebănuite fără vrun pic de orologiu dar cu o viteză excesivă mai mare decât cea cunoscută ajuns la marginile infinitului el se-ntoarce-n...
Am Făcut Un Păcat
de Sorana Petrescu Felicia
N-am intenționat să trec prin voi niciodată, erați ca o statuie, două umbre îmbrățișate în căușul palmelor senin frate cu Edenul de odată zeități nescrise nesigure, tremurau ca flacăra pe marginea...
poate sfinxu-mi cuvântă
de Rodica Lupu
aici noaptea e o invazie de licurici luminând în întuneric imaginile invizibile n-ar trebui să mă doară lucrul acesta oricum iubesc viața la fel de mult ca pe bărbatul strălucind albastru nu mi-aș...
Mica mea iubire mare
de George Ene
Mica mea iubire dulce - nesperata mea salvare, Te-am ascuns adânc în mine, în al inimii abis, Să-ți simt focul până-n ochi-mi plini de tine-n al meu vis Împletindu-ne-mpreună în durere și-alinare....
Rugă de îndurare
de Julie
Cum mă privești iubite astă seară! Nu știu de să-ți citesc pe chip Dor, tristețe, groază, milă... Și cum m-apropii lent mijindu-mi ochii Să-ți descifrez din piept misterul Deodată, o rază din...
propriu-mi carusel (XX)
de Vali Nițu
Stau în redacție. O rază de soare îmi atinge poarta inimii și pasul ei o deschide către setea de viață. Cuvântul peniței se oprește la ora stabilită pe un cadran, dar până atunci verticala iubirii...
Pariul de la poker
de Ioana Camelia Sîrbu
Azi mai pun o litera numelui tau, iubite... Pariez la poker cu litere dintr-al meu... De obicei, cand pierzi nu castigi, asa-mi zic toti, dar cu fiecare litera pierduta, castig ... Da, stiu ca-mi...
Pont
de Adina Ungur
o tehnică de cucerire a unei cetăți împletite în ramuri de codri începe de la propriul smuls al rădăcinilor sau de la săpatul pur și simplu în jurul tulpinii tale presupusă a fi înaltă săpatul pe...
Cocorul
de Manea Ionut N.
Frig. Vânt. Pământ nearat. Lângă casa părăsită, de chirpici, era o siluetă informă, foșnăitoare. Am încercat să fug, dar îmi era prea frig, așa că am înfruntat amurgul, afundându-mă în semiîntuneric....
Umbra și lumina
de Alexandru Andrei
Umbra și lumina, două lumi ce se ciocnesc și se îmbrățișează, un război veșnic în miezul nostru tainic. Noaptea și ziua se prefac că ne încântă mintea rătăcită, iar visul și realitatea ne tulbură-n...
De ne-am ucide unul pe altul
de Ana Blandiana
Daca ne-am ucide unul pe altul Privindu-ne in ochi, In ochii nosti in jurul carora Genele stau ca o coroana de spini Care-ncununa definitiv Orice privire, Daca ne-am ucide, dupa ce ne-am privit Cu...
Daca ne-am ucide unul pe altul
de Ana Blandiana
Dacă ne-am ucide unul pe altul Privindu-ne în ochi, În ochii noștri în jurul cărora Genele stau ca o coroană de spini Care-ncunună definitiv Orice privire, Dacă ne-am ucide, după ce ne-am privit Cu...
Ne potrivim ...
de Ruslan Rusu
Ne potrivim a măsura duzine de speranțe Pe pieptul schingiuit și ars de gloanțe, Miros de glorie in țipete avane ostaș Ridica-n slăvi pustiul ostenit oraș. Ne potrivim a crede multe ce urmează Și-n...
