"[nimeni nu poate măsura bătăile inimii]" – 20114 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
GMGheorghe Mădălina
Când o vei cunoaște pe ea, s-ar putea să ți se pară scorpie, sau s-ar putea să ți se parâ cea mai dulce fata. Uneori poate să fie atât de rea iar alteori atât de bună… Nu știe nimeni cum, majoritatea doar cred că iși schimbă măstile la fiecare minut. Dar ea nu poartă măști pentru că a învățat că e mai bine fără ele. Nu. Se schimă atât de repede pentru că de fapt ea e mai multe persoane într-una, dar nimeni nu pare să realizeze asta. Mădălina e serioasă, bea cafea și știe că fiecare sfârșit e inevitabil și ca pâna la urmă totul va păli cândva. Ea nu iubește niciodata cu toata inima pentru că știe că intr-un final inima ei va ajunge zdrobită pe podea și va plânge atât de mult.Mădălina nu se atașează niciodata de obiecte sau de locuri pentru că știe că se sparg, se pierd și se uită. E atât de matura încât te izbește cu capul de asfalt doar spunându-ți adevarul.Mădălina nu urlă niciodată. Ea doar se uită la tine fără să spună nimic și atunci poti să știi că i-ai făcut cel mai rău lucru și...
8 poezii, 0 proze
Rocsana Cristina
As vrea si eu sa fiu normala Un simplu copil Inocent Cuminte Care nu stie ce inseamna viata Insa mie mi-a daruit sansa de a vedea Totul si cu totul ALTCEVA! o lume diferita Una, in care nu s-ar simte nimeni BINE! Sunt diferita de ceilalti Nimeni nu poate sa ma inteleaga cand Este vorba de ... pur si simplu DRAGOSTE! As vrea si eu sa fiu normala Ca toti ceilalti copii! Sa nu simt anumite lucruri Care imi pune viata in pericol Si ma face sa sufar ENORM de MULT! !!!VrEaOjEoSaFiUnOrMaLa!!!~
0 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
GAGeorge Asztalos
Crez artistic: „Altă caracteristică a tribului, e existența poeților. Unui ins, i se întîmplă să potrivească șase sau șapte cuvinte, îndeobște enigmatice. Nu se poate stăpînii și le strigă, în picioare, în mijlocul unui cerc alcătuit din vrăjitori și din mulțime, cu toții întinși pe jos. Dacă poemul nu-i stîrnește în niciun fel, nimic nu se petrece. Dacă, însă, cuvintele poetului îi tulbură, se îndepărtează toți de el, în tăcere, stăpîniți de o oroare sacră (under a holly dread). Simt că poetul este atins de spirit și nimeni nu-i va mai adresa o vorbă sau o privire, nici măcar propria-i mamă. Din clipa aceea el nu mai este om ci zeu și oricine poate să-l ucidă. Poetul, dacă mai apucă, își caută refugiu în nisipurile dinspre Nord” – J.L. Borges : Cartea de nisip Biografie: * Vine peste lume din Depresiunea Colinară Transilvană, zona Mureș, de la 06.04.1963 și pînă în prezent...poate chiar mai încolo *Debutează cu poezie la revista "Ambasador", în Tg.Mureș, în 1998. *Activist de cartier...
409 poezii, 0 proze
AEAnghel Elena
Sunt om cu calitati si defecte, bineinteles. Sunt..o oarecare ,nu ma consider vedeta dar nici papusa ta caci nu sunt marioneta. Sunt..un personaj din cartile de povesti caci ma detesti knd ma citesti.. ca de o carte te feresti. Nimeni..nu ma cunoaste cu adevarat si orice ar zice lumea sunt o prea buna fata. Ambitioasa sunt, m-am nascut a fii, nimeni nu-mi sta in cale. Sunt un trandafir pe care furtuna nu-l poate lasa fara petale. Asculta bine si retine ca ce fac nu-i de fatada ,las'sa se citeasca-n ochii mei, las' sa se vada ca viata mi-a dat multe..da mai multe mi-a luat
2 poezii, 0 proze
CVClimenco Victoria
Dacă am renunța să ne plângem de milă și ne-am gândi doar la ce a fost frumos?Dacă am zâmbi mereu când vedem o floare?De ce să nu rămânem copii ?Putem,lumea este a noastră:iubim,gândim,visăm. Nimic si nimeni nu ne poate împiedica să găsim fericirea.Să încercăm să privim viața așa cum este:o călătorie.Eu nu am regrete...și nici nu voi regreta,fiindcă tot ce am făcut sau voi face in aceasta viata,merită...stiu asta, O SIMT
5 poezii, 0 proze
ADAnton Dunavrin
Alt nimeni la inceput de viata care scrie ca sa exprime ce nu poate spune altora
6 poezii, 0 proze
CMCiobotaru Marian
Sunt asa cum imi place si nimeni si nimic nu ma poate schimba.Daca vrei sa ma accepti asa cum sunt e ok,daca nu,iar e ok. Oricum nu ma intereseaza sa ma iubeasca cineva sau sa ma urasca. Consider ca respectul reciproc e de ajuns. De-a Domnu'!
40 poezii, 0 proze
ionut
Iubesc asa cum iubesc si nimeni nu o sa ma invete sa iubesc caci stiu sa iubesc Cand m-am nascut ... cineva mi-a daruit o poza rosie..Era inima mea ... Mi-a spus sa am grija de ea si sa n-o daruiesc nimanui ... numai lucrurilor sfinte ... marilor si stelelor Dar eu nu am ascultat si am daruit-o.Ea a inceput sa se joace cu "ea" de-a fericirea ... pana cand s-a plictisit ... Apoi a aruncat-o in spinii unui trandafir. Am gasit-o ... era ranita si plangea ... de durere si tristete ... Am incercat sa o vindec cu orice P.S Nu uita: Sa iubesti de ajuns sa fi iubit cat se poate ...
1 poezii, 0 proze
Alexx
Absolvent de liceu, actualmente student..nu stiu de am inceput sa scriu..poate k nimeni nu ma intelege..
1 poezii, 0 proze
[nimeni nu poate măsura bătăile inimii]
de Daniel Dăian
acest acum iremediabil ne-a ros durerea până la carne și nu a mai rămas nici timp nici întrebarea de ce am lăsat firescul înghesuit în sânge ca un fragment de schijă și adevăr scuipat necredincios în...
Pyramid: ultima divinație - capitolul II (partea a doua)
de Barbulescu Diana
Pe măsură ce se afunda în interiorul peșterii, culoarele deveneau din ce în ce mai întunecate, iar clipocitul distinct al apei ce curgea pe pereți devenea din ce în ce mai apăsător pentru Will....
Zona bentonică
de Carmen Sorescu
Motto: Până la urmă poezia e o gelatină extrasă din oase / Nu sunt diferită de alte femei și eu port un copil în pântec. Ai ceva anume care iese la iveală doar când suntem singuri Nimeni nu știe,...
Ionuț Caragea și bis-ul poeziei
de Fluerașu Petre
Poetul canadian de origine română Ionuț Caragea își surprinde încă o dată cititorii, oferindu-le un volum de poezie complex, provocator. Stilul său autentic îl recomandă pe Ionuț Caragea ca un...
Bunica și Matei(5)
de Rodica Lupu
Imagini neclare se derulează pe retină, strălucesc ca diamantele ascunse printre cioburi zgâriate de imperfecțiuni, amestecându-se într-un amalgam necunoscut. Se întind pe calea vremii înainte și...
deal acoperit cu oi
de Florin Andor
tot ce am scris până acum sunt zile pe care le-am pierdut ca să descopăr cam ce ai putea gândi aș fi putut descrie calea până la ținutul plin de aur în cuvinte simple ce pot înfiora pustietatea dar...
Mic studiu de alchimie
de Costel Ionescu
Oare secundele au bătut până acum în zadar, oare ceasurile au pompat ca niște inimi fără sens sângele timpului? Cert e că până acum nu s-a putut inventa încă elixirul vieții. Ah, nu s-a putut...
Oceanul cu untură
de Xenia Damaris
Oceanul cu untură E adevărat că nici nu-i știe numele prea bine, poate că și culoarea ochilor ar putea să o deruteze, dar pașii ei cunosc foarte bine coridorul etajului doi, scârțâitul ușii vechi, cu...
Ceața
de Mihaela Copie
Isi auzea rasuflarea vuind-i in urechi si incerca din rasputeri s-o opreasca macar pentru cateva secunde ca sa poata auzi daca cel ce o cauta reusise sa-i piarda urma. Ajunse la marginea lacului....
Spiridusul albastru
de Ionela Chitu
Rămase uimit că putea vedea cerul. Pesemne că a lăsat cineva capacul desfăcut la călimară și iar se va usca cerneala. Nu îi plăcea deloc cînd se întîmpla acest lucru. Spiridușul albastru, deveni...