"[Își fugăreau frica printre blocurile de mare calibru]" – 20286 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
AAAlexandru Adrian Ardelean
Iată-mă. Colindând meleaguri blânde ori de-a dreptul vrăjmașe, pendulând între frumuseți mărunte și mizerii de necuprins, mă deprinsesem să potrivesc în gând cuvinte măiestre, cuvinte a căror vrajă, fără nici o îndoială, ar fi subjugat până și pe cel mai pretențios cititor. Le întorceam pe toate părțile, căutând armonia și-o muzică numai de mine auzită, le înnobilam cu freamătul cel mai de taină al simțirii mele, chipurile, pentru când voi ajunge la masa de scris, să le aștern dintr-o răsuflare. Adevăruri unanim acceptate se oglindeau, iată, limpezi și de neclintit, în cugetul meu. Nu am nici o îndoială, nu este om care să nu fi trăit acest sentiment, această bucurie arareori împărtășită. Mai întotdeauna se ivea însă ceva neprevăzut, o cunoștință pusă pe bârfe, un detaliu aproape neînsemnat și-n clipa aceea fugară vraja se risipea, cuvintele se destrămau din îmbrățișarea suavă. Uitarea își râdea atunci de mine, amintirea zăbovea haotic împrejurul unei taine ce n-avea să se mai...
3 poezii, 0 proze
AFAlin Farcas
Autorul își face apariția - miraculos, ar spune unii - în toamna anului 1979, în Mediaș și descoperă cu stupoare că are doi părinți. Trece cu greu peste asta și crește în legea firii și-n spirit ardelenesc. Duce o viață lipsită de griji, dar nelipsită de sare, zahăr și grăsimi, până-ntr-a 19-a primăvară. O dată mustăcioara crescută bine, ambiția îl macină și-l mână spre mai bine. Se decide să-și ia destinu` la pumni. Cu liceul terminat, discotecile din zonă-i călcate în picioare și fetele consumate cu tot cu cotor, se hotărăște să vină în capitală. În Micul Paris, încearcă Dâmbovița cu degetul, se arde și suflă mai apoi și-n iaurt, își pierde câțiva dinți într-o încăierare incorectă (1 vs 5), ceea ce nu vă dorește și dumneavoastră, face o facultate... ca să nu zică precum că n-a făcut-o și p-asta, are parte de viață de noapte din belșug, muncește pe unde apucă, demolează patroni, iubește femei, se îndrăgostește și, odată cu trecerea timpului, începe să-l piardă pe ardeleanul din el....
43 poezii, 0 proze
Gabriel Negoescu
cazand spre inalt isi plange condorul singuratatea
3 poezii, 0 proze
hulubei stefan
...uneori cuvintele nu isi mai au rostul...
2 poezii, 0 proze
AIAnghel Cristina Ioana
Fiecare om isi are o istorie. Fiecare istorie este citita. Fiecare citire este invatata. Fiecare invatatura este o minciuna..:D
3 poezii, 0 proze
Larisa Chitic
Si gindu-i ca o helgie ranita isi intrerupe fuga rusinoasa...
2 poezii, 0 proze
CSCosmin simion
--un cuvant de inceput-- banuiaes ca fiecare isi scrie realizarile unei vieti esuate in deziluzii... simplu, sunt doar eu artistul vicios caruia ii place sa fumeze sa bea si sa scrie in toiul noptii in lipsa de femeie... stil: ma defineste ipostaza postbelica a gandiiri apocaliptice posmodernisme in versuri, fara rima si sens folosind cuvinte ambiguii pt a da dovada de un dezinteres total fata de viata. si ca informatii suplimentare sunt nascut la maternitate, da sunt singur si nu...nu ma contactati pe mail decat daca aveti ceva de comentat cu privire la ceea ce scriu. studii Liceul de arta "G.Apostu" Bacau jud Bacau actualmente student anul I aparitii: proaspat debutant cu aspiratii spre un viitor mai bun contact: simyco2@yahoo.com
5 poezii, 0 proze
AMAura Maria
Fiecare persoana are dreptul sa isi spuna parerea in legatura cu creatiile mele! Le multumesc tururor care mi-au dat sfaturi , am sa tin cont de ele !
5 poezii, 0 proze
Mmaria
omul este cineva si nimeni isi poarta fata cusuta de cap si umbra lipita de picioare...
1 poezii, 0 proze
MOMichael Ondaatje
Michael Ondaatje se naște în 1943 și își petrece primii ani ai copilăriei in Sri-Lanka, într-o familie în care se suprapun origini olandeze, singaleze, portugheze și tamile. În 1954 părinții săi se despart, iar Michael Ondaatje se mută cu mama sa în Anglia. Studiază literatura engleză la Toronto și Ontario, iar din 1970 locuiește în Canada. Este profesor de literatură la Universitatea York și la Colegiul Glendon din Toronto. Michael Ondaatje a publicat treiprezece volume de poezie, multe dintre ele deținătoare ale unor premii literare de prestigiu, precum Governor General's Award. Pasiunea pentru film a experimentat-o în trei documentare, dintre care unul despre ex-președintele Bill Clinton. Dar înainte de orice, Michael Ondaatje este cunoscut în întreaga lume ca romancier. Cu numai patru romane și-a cucerit definitiv locul în literatura secolului XX, câștigând multe dintre premiile la care râvnește în taină orice autor de ficțiune. Stilul său literar se încheagă din detaliu, din...
1 poezii, 0 proze
[Își fugăreau frica printre blocurile de mare calibru]
de Daniel Dăian
Consumau noaptea direct din sticlă pentru că era mai la îndemână setea. Paharele doar împuținau gustul. Îl ridau nespus. Uneori își auzeau măselele mimând foamea. Tulbura liniștea dintre etajele...
Spre Necunoscut. Capitolul X
de nicolae tomescu
Și pe la începutul toamnei mai veneau feciori și bărbați din marea bătaie. Cei mai mulți bărbați erau cu un început de cărunțeală. Feciorii nu mai erau ca atunci când au plecat. Le dispăruse acea...
Pledoarie în alb
de Maria Prochipiuc
răsună dealurile și văile a bucurie desfătare a gândului nălucile își caută amăgirile peste tot între noi va picura liniștea pacea și împlinirea Iarnă. Decembrie. Ar trebui să vorbesc de zăpadă, de...
Rândunelul
de Marian Nistor
Zâna primăverii a luat în primire al ei rol, Și din depărtarea albastră, se ivește cu un stol. Toată natura înflorește, verde e peste tot, Gingași, ghioceii, își găsesc și ei un rost. O rază de...
Bătrînul lup și tataia
de Nicolae Diaconescu
Bătrânul lup și tataia Am deschis binișor ușa. Mamaia Caterina, soacră-mea, cu ochelarii pe nas, croșeta niște ciorapi iar în camera de alături Delia și Trăienel își făceau somnul de după amiază. -...
Drumul carului
de Stefan Lucian Muresanu
DRUMUL CARULUI (roman istoric) de Ștefan – Lucian MUREȘANU ……………………………………… E noapte grea în noi, în omenire, Păcatul greu, orbindu-ne, ne-ndeamnă Să nu-ți dăm pure inimi în jertfire. Mai mult, vai...
Orașul de piatră
de Camelia Iuliana Radu
Toate articolele scrise de Camelia Radu În orașul de piatră, totul era cenușiu: copacii, casele de piatră, străzile, cerul și chiar oamenii. Ei treceau zi de zi spre căminele lor cenușii, venind de...
Nichita Victoria - dinspre ceea ce înlănțuie, înspre ceea ce unește!
de Maria Prochipiuc
Daca proza merge, despre poezie se poate spune că dansează, poezia este un balet de cuvinte, o aventură a limbajului, o experiență ce se are pe sine scop și capăt. Dansul cuvintelor comunică, ceva...
Făt-Frumos cel caraghios
de Adrian Nicula
A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi fost nu s-ar fi povestit, într-o țară îndepărtată, care nu are nimic de-a face cu lumea obișnuită, a fost odată, cum am mai spus, un împărat și-o împărăteasă...
Prima și ultima dragoste1
de Cezar C. Viziniuck
Dacă n-ar fi existat culorile poate nu ne-am fi închipuiot durerea mov a arsurii, orbirea negurii sau a luminii, nu ne-am fi imaginat niciodată fiorul albastru al înecului, galbenul bolnav al...