Scrisoare din Laponia

Un text simplu si ok mi s-a parut mie, dar neaparat cu o conditie: eliminarea cacofoniei din versul sapte. Altfel, aruncarea pietrelor acolo unde nimeni nu va fi ranit mi-a placut.

Multumesc de trecere si pentru semnalarea cacofoniei :)
Am corectat.

\"voi arunca pietre spre / undeva / acolo nimeni nu va fi rănit\" - dacă acel \"undeva\" e prin definiție nedefinit, de unde știi că \"nimeni nu va fi rănit\" și că \"e tare frumos\"?

ultimul vers mi se pare ca o mototolire a hârtiei pe care ai scris scrisoarea și, din pricina asta, aș fi renunțat la el. pentru credibilitate măcar

Ps.: am uitat de \"dimineața devreme o sa-mi i-au șapca și blugii\", aveti un typo la \"iau\"

...si totusi nu ma caracterizeaza neglijenta :(

Ca exista un loc unde mineni nu va fi ranit e una din iluziile sau minunile zilei, sa scriu despre el s-au despre Laponia e usor dar eu nu-mi fac iluzii, pur si simplu nu pot si trebuia sa scriu asta. De obicei nu i-au in calcul credibilitatea. La ce bun?!
Multumesc pentru semnul tau.

eu credeam că poezia creează iluzie, deschide porți, ridică întrebări... dar s-ar putea să mă fi înșelat.

Poezia poate crea iluzii sau poate vorbi despre ele…iar lipsa mea de iluzii in unele privinte poate e tot o iluzie. Ma tem ca tonul meu a parut rece sau taios si vreau sa-ti spun ca n-am vrut asta. Faptul ca ai trecut pe aici si ai lasat un semn e important pentru mine si ‘’multumesc’’ era din suflet.