crăciun

"e crăciun. e noaptea
care mă convinge
că n-aș vrea ca viața să fie doar apanajul
visului întrerupt
ne iubim organic
nu mai avem nevoie de mame
e noaptea când nu ne facem patul
și mâncăm turtă dulce
devenind, pe rând, cea mai bună versiune
a copilului din noi
copilul tău se ține de mâna copilului meu și împreună
împodobesc brazii din toate pădurile lumii
cu globuri roșii"

un întreg bine scanat care m-a convins să mai trec

cu sinceritate!

Mă bucură mult trecerea dumneavoastră. Vă mulțumesc! Crăciun fericit!

Ariana, tu eşti tânără şi îndrăgostită. Atât de o fiinţă, cât şi de poezie. Eu sunt un moş care te iartă pentru lipsa de politeţe, atunci când nu răspunzi la unele comentarii, fiindcă eşti influenţată. Şi fiindcă sunt un moş, cu o experienţă enormă de poezie, poate chiar şi de viaţă, nu mă las păcălit de textul tău. Nu e scris decât parţial de tine, fiindcă în text mai intervine o persoană, un cuceritor, un prădător, un poet, un îndrăgostit, care îşi lasă o amprentă mult mai matură în text. Se vede de la o poştă diferenţa dintre anumite pasaje, iar stilul tău (cu toate lipsurile şi greşelile), din poemele anterioare, este mult mai nesigur, cu toate că acolo, conform etapei în care te afli, te arată mult mai naturală. Da, ştiu, nu am probe, nu pot demonstra, e doar o părere personală, o constatare, nicidecum o acuzaţie. Pot observa şi aşezarea perfectă a versurilor, semnele de punctuaţie atent puse, cizelarea ce necesită mult timp. Nu am nimic împotriva iubirii, împotriva unisonului artistic sau jam session-ului, aşa cum i se mai zice. Şi Eminescu o mai ajuta pe Veronica. Totuşi, părerea mea este că tu poţi deveni mai bună ca poetă decât experimentatul poet din spatele tău, iar un curs poetic mai firesc, mai natural, ţi-ar fi mult mai prielnic pe termen lung. Oricum, Sărbători fericite şi Crăciun fericit amândurora! P.S. Dacă greşesc, îmi cer scuze, asta însemnând că tu ai evoluat într-o săptămână cât alţii în 10 ani, iar lucrul pe care îl practici cu personalităţile tale multiple, pe stilul lui Pessoa, e ceva cu adevărat desăvârşit...

Domnule Ionut Caragea,
Va rog sa ma iertati daca nu v-am raspuns, in ultima vreme nu am fost activa si chiar nu am vazut un comentariu de la dvs, recent. Puteti fi sigur ca va apreciez toate interventiile obiective si non-pasiv agresive.

Ce pot spune, ma flatati si jigniti in acelasi timp. Eu nu am fost si nu voi fi niciodata o veronica, fiindca am incredere in puterea mea artistica, dar mai presus de toate, am demnitate. Imi trebuie doar lectura intensa, pe care o tot aman din cauza altor probleme. Acest poem e scris, culmea, in octombrie, IN INTREGIME de mine. S-a nascut dintr-un dor puternic de Craciun si de iubire. Acest poem este un ideal. Imaginatia mea zburda foarte mult si foarte des. Uneori intr-un mod stralucitor, alteori mai putin.
Apoi, niciodata nu am facut vreun duet fara sa mentionez asta. O singura data in viata s-a intamplat. Am scris cu Leonard "poem cu ari si leu". Atat. Va multumesc pentru comentariu.
Craciun fericit!

este posibil ca anumite lucruri din viaţă să te fi influenţat atunci când ai scris acest text, scoţând la suprafaţă un alter-ego mult mai matur. Înseamnă că poţi poetiza pe linia lui Pessoa sau a lui Jason Reynolds. Prin urmare, pentru perfecţionarea acestui stil, ţi-i recomand pe amândoi. Volumul lui Jason Reynolds, Un drum lung până jos, îl găseşti în librării. Nu vei regreta ceea ce vei citi, pt că, pe lângă poezia excepţional scrisă, are şi mister, supranatural, paranormal etc. Practic e un roman scris în versuri. Crăciun fericit!

Mă onorează și mă sperie, în același timp, comparația. Cred că e prea mare pentru mine, dar apreciez! Voi citi cu drag, ador recomandările. Mulțumesc!