Poezie
m-am îndrăgostit de disperarea ta
1 min lectură·
Mediu
cu degetele îți frământ
gura ta de rodie
o desfac și crapă zgomotos
inundă cu sucul ei
ce mă face să uit că sunt om
că am carne și oase și vorbesc
mă face nălucă
îmi cer scuze dar
ești așa de vulnerabil
când barba de puber mă-nțeapă
uscată de alcool și-o reverie eșuată
ești o stea ce pâlpâie nebună
înainte să moară
ai vrut să scapi de inimă
văd locul de unde ai excizat-o
dar urmele ei au rămas
și s-au înmulțit malign
e un motiv destul de bun
să mă îndrăgosesc de disperarea ta
te-nconjor
să polenizez pe trupul tău alb și subțire
prin pletele lungi de sclav
fă-mă azi regina albinelor
toate micile tale existențe
să roiască în juru-mi
și îți promit că nu voi muri niciodată
02895
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Zburlea Ariana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 130
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Zburlea Ariana. “m-am îndrăgostit de disperarea ta.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/zburlea-ariana/poezie/14181681/m-am-indragostit-de-disperarea-taComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Iată un poem care m-a prins ca un blestem, din care remarc ultimele 9 versuri, disperarea demnă de dragoste și pletele de sclav. Mai trec cu drag!
0
mulțumesc din suflet pentru apreciere.
0
