Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Depărtează-mă

1 min lectură·
Mediu
ca un drum ce își dezleagă dragostea uriașă de corp
măcar puțin ia-mi din greutatea aceasta
să pot pune visul meu lângă visul tău
tâmplă lângă tâmplă cauterizată cu stele
să creștem din nori ca niște fantome ce au supraviețuit morții
și se întorc înapoi pe pământ să locuiască cel mai departe
de liniște
eu cea care îți sărutăm umbra și apoi
îmi simțeam buzele ude până noaptea târziu
eu trec pentru a infinita oară prin tine și
descos toate orele din inima timpului
să trăiesc cu ce a mai rămas viu dintr-o femeie
în care s-a plâns până s-a născut un ocean nou.
051.909
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
104
Citire
1 min
Versuri
13
Actualizat

Cum sa citezi

Zavalic Antonia-Luiza. “Depărtează-mă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/zavalic-antonia-luiza/poezie/14171074/departeaza-ma

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@maria-elena-chindeaMCMaria Elena Chindea
până la umerii poeziei în oceanul cel nou, Antonia! Iubirea este atotcuprinzătoare, pentru ea nu există granițe, timp, moarte, sunt doar culori ce-i alchimizează atributele, anotimpurile ei ne compun și descompun după cum hotărăște ea, din ce în ce mai aerați, asimilându-se în cele din urmă luminii!
Mulțumesc Antonia de explorările luminii!
0
Distincție acordată
@leonard-ancutaLALeonard Ancuta
cu o observatie, ai supravietuit mortii, sper ca e de inteles. altfel am gasit o traire aici, plus ca vad un stil care ma provoaca. nu fac analiza, nu caut sa ma dau destept. ma las purtat de emotie, cum ai transmis-o. steaua e pentru poezie, nu pentru tine,
0
Distincție acordată
@stanica-ilie-viorelSVStanica Ilie Viorel
“poate că visul este doar o simulare a realității sau poate că realitatea este o simulare a visului.“

a zis un clasic, în viață:)

dezleagă-mă, ar fi fost titlul care îl văd pentru acest poem și primele două versuri le-aș fi plasat ai aici:

“eu trec pentru a infinita oară prin tine,
ca un drum ce își dezleagă dragostea uriașă de corp,
și descos toate orele din inima timpului
să trăiesc cu ce a mai rămas viu dintr-o femeie
în care s-a plâns până s-a născut un ocean nou.”

pentru poemul tău în forma propusă și cu titlul sugerat :)
recomand
poate vor fi și alte păreri
d’aia este “atelier”…
0
Distincție acordată
@cont-sters-55051Cont șters
”și
descos toate orele din inima timpului ” ”să creștem din nori ca niște fantome ce au supraviețuit morții”

Antonia un poem, o rugăcminte care atrage citittorul ca un magnet,
pe măsură ce citești mai că cititorululi îi vine el să sară, să facă ceva ca să îndeplinească dorința acelei voci poetice ... Siblim și convingător!

Aș schimba un singur cuvânt pare a nu aparține poemului ” cauterizată” aș pune ”arsă”

”tâmplă lângă tâmplă arsă cu stele
să creștem din nori ...”

dacă ai avut intenția să adaugi agravare, îndepărtare, duritate prin forma tehnică cuvântul, atunci e ok, dar parcă îți sustrage atenția de la starea de rugăminte ...
doar o părere,
:)
0
Maria Elena, Leonard, Ilie, Maria,

vă mulțumesc enorm pentru semnele luminoase. Prețuiesc fiecare cuvânt din partea voastră, fiecare sugestie, viziune ce propune un drum nou în pădurea cu gânduri, emoții, sentimente. Vă mulțumesc fiindcă sunteți cu mine în această drumeție poetică, vă apreciez până la stele.

Cu necântărită gratitudine,
Antonia.
0