Zambrean Iulian Adrian

Cine-si va mai aminti de Oameni? de la apus la rasarit, Ei vor fi uitati si pomeniti de zorile pe care le-au hranit, cu limbile focurilor de dimineata! Cine-si va mai aminti de

desert si-n inima mea, oceanul de frunze din boabe de orez... albastru, si-n urma mlastinilor fragmente de petale albe... desert, si-n viata trecatoare morminte vechi, morminte goale... femeia

Erau doi * erau patru, erau opt stropi greoi * in sangele albastru-al Terei. erau Oamenii * statui pe-acropolele Cerului stropiti cu viata * si nimanui nu-i trebuiau stropi. 23.08.2000

Oamenii pe care-i numea \"lumea\", reveneau cu flori de cires, cu palmele pline de apa, cu ochii goi, tristi si fara viata. erau oamenii din amintirile, care-l rascolesc fortandu-l sa-si spuna

Orele vin, orele trec mai pline de viata. amintirile se scalda picurand sec maruntaie de gheata! Un Om se naste, altul se pierde, se uita facandui-se o Cruce muta! ei sunt amintiri

Azi, azi s-a implinit un an... a revenit toamna, iubita mea, a revenit aducand aceleasi frunze care cad mereu si fara viata peste urma mea! Se face frig, se face liniste, in jurul nostru peste

\"Anomima striga suratelor ei: - Cu adierea ce-are sa vina vom cadea!\" Un vant fulgerator, pustiu prin ele adierea-si trece! se dezlipesc cu toate-odata, chemand pamantul fara Fiu! E

In hohote inabusite, de clinchetul frunzelor ce se sparg de-asfalt imi revad toamnele petrecute, in bratele Tale pe-alei desfrunzite. Ma revad ca o naluca, in fiecare toamna. aceleasi caderi

Si daca-am sa strig, Lumii, Ca-n bolta mea de ganduri, Licuricii, Mavor insenina in adormire, Cand, Prieteni-mi vor fi la coasa, Cu, Bratele topite-n toropeala, Imi, Voi redeschide

- Bunicule? - Bunicule? - Bunicule de ce esti rau? vantul e aspru iar pielea lui, ciopartita de panza vremii... doarme... mai intreb: - Bunicule? - Bunicule? - Bunicule mi-e mie frig! El

renastem ca spicele de grau peste campiile cu amintiri slabi orbi si goi pentru spectatori nu avem asemanare oameni catadicsiti cu amintiri pe care nici Dumnezeu nu si Le

tacere ma chinui implorabil sub vant sa exist in infinit ma chinui inegal intr-un mormant sa exist pentru Tine tacerea e valea din mine, cu amintirile Tale care traiesc tacerea ma

Ti-amintesti, dorul ce lung ne-a fost, cand am atins pleoapa amintirilor, ramase-n noi fara sa le fi cuprins, cu bratele din spinii trandafirilor? Ti-amintesti de-ntaiul \"Te iubesc\", cand

Ca la o masa a tacerii, Stau tacand din amintiri... Ma uit la Cerul dezvirginat Si la Omul Cel vad stand in Luna! Ma uit la Tine si tac. Sa fiu sincer mi-e teama Sa nu Te zdrobesc cu

ploaie ma-trevad in oglinda oglinzii varul cazut de pe Cer de pe trotuarul cuvintelor Tale tac ca si cum niciodata nu as fi vorbit si nu as fi facut parte din sunete... acum, odata cu ploaia

iti simt lipsa in spatiu si e o lipsa ca de hrana ori aer... o lipsa ciudata ca si-o toamna! Te-astept la balcon... Te-astept intre usi si ma uit la timp... la timp cum trece!... 03.07.2001

Cafeaua-i pe terminate, fumul tigarilor se-ascunde in perete, Tu tot citesti, eu Te privesc... Hamurappi, Asurbanippal, Gudea... cine erau si-acesti morti, doar Tu poti sa sti! Mai e putin,

a ramas camera pustie... pustiu e totul fara Tine! Te caut in pereti, Te caut, Si-ntreb spatiul de Te stie! tanara ca un fulger esti si viata mi-ai rascolit-o!... si-ntreb spatiul daca

e frig si rece... e frig si ploua e-ntuneric si e roua... e frig si rece... e frig nebun, esti Tu, parca mai rupta-n doua! Esti... frig si rece E! lanuri tarmuite plece! e frig

clatinand ca si cand peste Cer Tu, trecand ai sa ma nasti cu ochii de camp intre vreascuri plangand... ca si cand undeva cineva Te-ar izgoni din Raiul de vara... 18.08.2001 internet

Mereu intr-o urma de cifere si condeiele talpilor Tale mereu aplecate spre stele eu intre voi adormind... mereu spre-acelasi vesnic cuvant mereu... am dintii de nea si tamplele ca doua socuri

privind in amintiri in linii negre de cobalt cu fruntea grea ca fierul si tamplele de var... imaculat cersind tacere, linii, stropi... imaculat in noi dormind pe foi de ghimphi... privind

Poezie tie... In momente de indecizie imi apari in cale Pentru-a-mi arata mereu drumul cel bun Imi esti avionul peste oceane,fara escale Si instinctul fara greseala,cel strabun!

o femeie ma stie, ma cunoaste-n firele Ei de par... o femeie trecand peste noi cu-n brat desfacut in... Iubire! o femeie incercand sa ma-atinga imi clipeste-ncet din buze si-apoi