am inceput sa ma dezleg
gandesc, zoresc s-alerg
privesc adanc in meditare
cum sa strapung albastra zare
am inceput deja un vis
gandesc acu putin surprins
spre nemurire ar fi un pas
sa
Delire fragile,
curg peste fatza.
Ma-npresor
le simt sufocandu-mi ochii,
Ma ard !
Continuu chinuiesc,
o minte deja torturata.
De ce nu pleaca?
Ultima picatura,
a fost luata.
Si
Totul negru-ntunecat
într-un frig greu aruncat
totul liniste si pace
caci lumina nu răzbate
nici auzul nici vederea
nu răzbate incaperea
ce-i cuprinsa prea devreme
de a singuratații
\"te rog, nu ma compara pe mine cu eminescu...
vorba unuia, toti tinerii astia de la inceputul secolului trecut vroiau sa moara cum dadeau un pic de dor
asa si eminescu asta
nu e el cine stie
\"anata no koe anata no kami
moshimo sennen tatte atte
no modo oboeteru\"
\"even if we will meet in
a 1000 years from now
i\'ll never forget
your voice your love\"
\" chiar daca ne
E târziu.
Prea târziu,
Să iți explic.
Dar e pustiu,
Al inimii loc.
E-ntunecat.
prea-ntunecat,
să te privesc,
să te ascult,
nu pot deloc.
E frig.
prea frig,
să-mi amintesc
de al tău
Nu-i prea târziu, nu ți se pare
Că ești prea viu, să vrei visare?
Nu vrei tu oare, loc sub soare
Să-ți incâlzească, părul moale?
De ce-ți dorești, din plin si noapte
Să-ți umple
negru sterp infrigurat
ganduri, vise tot ai luat
acum stau ascuns in noapte
pereti patru scanduri late
negru rece ma cuprinde
liniste grea de morminte
rascolind printre cavouri
si prin
azi ai plecat
doar tu, doar tu
si am sperat
doar eu,doar eu
ca vei veni
doar tu, doar tu
azi m-ai lasat
tot tu. tot tu
si am murit
tot eu ,tot eu
cand ai zburat
tot tu, tot tu
din vechile iubiri
azi doar amintiri
ce-ncina dureri
nasatios, candide lacrimi
din tot ce am trait
doar un suflet innegrit
domneste-n al meu piept
etern plin de regret
din tot
Copil prostuț cum de nu vezi
Că ai mai mult decât tu crezi
Cum ai tăi ochi durerea alină
Al tău zâmbet mă-nvenină
Cum de nu știi că-ți stă-n putere
Să aduci doar fericire
Cu al tău farmec
taina e taina, si taina va ramane pana cand cel ce o tainuieste va fi pregatit, atat moral cat si sufleteste, sa o destainuie celui care, in aparenta sa inhibitie tainuitoare va fi capabil sa
mereu, mereu tu ma veghezi
in nopti de purpura-mi soptesti,
o lume alba din povesti
pe aripi de vis imi creezi .
palide maini de catifea
tandru cuprind inima mea
adanc din lumea umbrelor
ciudata stare ce o petrec
usor, usor sigur ma-nnec
mi-e frica tre sa recunosc
ca aste simtiri eu nu cunosc
ce noapte trista ma cuprinde
nu stiu ce vrea ea de la mine
e tare frig in noaptea
X