Vlad Turbure
Verificat@vlad-turbure
„Eu sînt înfiatul de îngeri/m-au luat de la mama mea bună/pe un ciur de lumină!”
http://www.poezie.ro/index.php/poetry/121454/index.html
ÎNȚELES!”
înțelegeți? nu e drept!
nu vreau să-mi închideți gura
poate e mai înțelept
să-mi deschideți…crăpătura!
“Voi sta toată noaptea dacă va fi nevoie, nu aveți dreptul să mă reduceți la un vierme, pe care să-l călcați voi în picioare.”
de ce stai toată noaptea cu ochii pe site draga mea
doamne ce femeie cu șarm cu dichis!
nu vrei să adormi tu un pic uite așa
poate te calc odată măcar și in vis!
Pe textul:
„Frate Paul" de Livia Ștefan
Uite, beau o bere, ți-am pus și ție în pahar,neică Tudore(așa am auzit eu că-i spuneau oltenii lui Vladimirescu); sau poate vrei un vin negru și vîrtos? Hai noroc!
Ți-am citit comentariul la „Falși poeți”, da chiar așa, de ce să punem iubirii poalele-n cap!
Pe textul:
„alungarea îngerilor" de Vlad Turbure
Vei știi că este EA
Să nu-ți fie teamă de pasul tău femeie
Dumnezeu e casă pentru noi oriunde ne-am duce
Uite te țin de mână e încă primăvară\"
și adaug-te-ai gîndit vreodată cum e să vină primăvara și să te întrebe
ai verde la tine?
Astăzi mai întîi Maria, cu voia autorului.
Pe textul:
„Mariei" de Silvia Bitere
cele mai cunoscute:
Ce bine că ești
Emoție de toamnă
De dragoste
Doamnă verde(poezie:\"dulce cupa mea de piele\")
și încă, încă, vezi -NICHITA (LP, MC) 1996-Nicu Alifantis
Pe textul:
„Premiu Special pentru Alex Ștefănescu" de Laura Huiban
Pe textul:
„Mater misericordiae" de emilian valeriu pal
aripile mele nefolosite, ținute în debaraua numită
„suflet”,
regret, la comentaruiul anterior nu s-a postat.
Pe textul:
„perversiunea" de Dan Cârlea
beau bere și transpir ca un porc*”
curios, mă iau după steluța de la porc: ah, iată! reference/footnote – o precizare fără rost și fără eleganță;
“prin care te-am desenat prima oară”
am rezerve(în acest context) la a desena prin, încă nu sînt sigur;
“cu sânge dur de mamut ucis și mâncat împreună”
…………………………………………………..
“ai mâncat copilul nostru cel mic”
nu comentez !
“- sunet la care cad de plăcere vinovată îngerii căzuți,
cu 2 note mai jos decât erau –“
la care cad îngerii căzuți – nu comentez!
“când mi-e frică să nu cumva să văd în oglinda șifonierului”
să nu...să văd-nu comentez!
“o bag într-o cameră de hotel,
o îmbăt ca să nu îi fie frică,
o leg fedeleș ca să nu se zbată,
plâng pe picioarele ei,
o întorc pe burtă și îi postez,”
o bag, o îmbăt, o leg, o întorc, o, o oooo!!!
<<“în debaraua numită
„suflet”>>
nu comentez – oricum nu înțeleg rostul ghilimelelor.
doar în fugă, cu stimă, etc, etc.
vorba aia: ” trec strada
ce p*** mea
imi dau si eu cu presupusul”
Pe textul:
„perversiunea" de Dan Cârlea
C-au să-ți facă o statuie;
Lemn, esență nu prea rară,
Ci ca dumneata, ușoară.\"
Sorin Olariu
iată o epigramă care
pe cinstea mea mă înfioară
mă simt cu musca pe căciulă
că sînt născut zodia fecioară
Pe textul:
„Epitaf unei poetese" de Sorin Olariu
“- editorii au OPTIUNEA sa scrie despre textele pe care le recomanda, iar cititorii au de asemenea OPTIUNEA sa scrie eseuri pro sau contra. (iar acum e usor sa ii depistez pe cei care pot scrie si pe cei care clar nu vor putea vreodata dintre cei care au comentat mai sus)”[Radu Herinean]
Așadar, editorii, după cheful lor(„rareori aceste recomandări vor fi justificate de editori prin comentarii adiționale.”) își vor justifica sau nu alegerea.
“- editorii au OPTIUNEA sa scrie despre textele pe care le recomanda”
[Radu Herinean]
– ba nu, editorii sînt obligați să o facă! Eu cînd mă duc să cumpăr un obiect – frigider, alegere la întîmplare – nu aștept explicații de la mine, ci de la vînzător!
Mai departe:
„iar cititorii au de asemenea OPTIUNEA sa scrie eseuri pro sau contra”
„că orice astfel de \"contestare\" trebuie să se facă prin intermediul unui ESEU”
[Radu Herinean]
Analizați! Ori trebuie, ori...
Eu aștept de la editor, că de aia e cu stea în frunte, să mă lumineze pe mine, cititorul!
Altfel inversăm rolurile!
Și la sfîrșit:
„raspunsuri la pareri si la tampenii”
„toti cei care critica lenea si incompetenta si lipsa de obiectivitate a editorilor, dar mai ales faptul ca nu editorii vor scrie \"eseurile\" nu fac altceva decat sa isi proclame sus si tare propria incompetenta. motivele pe care le invoca sunt triviale si pe alocuri ajung sa fie chiar comice.”
[Radu Herinean]
Etc. Etc.
Un exemplu:
Citesc cîteva reviste de IT pe lună, intru pe situri și portaluri cu nume – un fel de dumnezei ai informației în format electronic!
Toate acestea au forumuri –offline/online – unde cititorii/utilizatorii își spun părerea cu privire la –ba chiar sînt rugați să o facă! – text/grafică, etc.
Și mereu, ei, cititorii/utilizatorii primesc răspunsuri pertinente, politicoase!!
Hai să ne închipuim un titlu Google( google oferă o serie de funcții gratuite, nu!) către utilizatorii săi, de genul: „raspunsuri la pareri si la tampenii”
Vă las să vă imaginați impactul unui asemenea răspuns în domeniul IT!
Valabil în orice domeniu, fie el real sau .ro, .go, .com, etc....
Pe textul:
„Modificare pagina 1 - poezie.ro" de Radu Herinean
\"Ma gandesc anume de o vreme incoace ca ar trebui sa se termine o data pentru totdeauna cu aceasta dictatura a \"recomandatelor\" pe agonia si sa-si arate fata editorul din umbra care apasa pe butonul respectiv.\"[Andu Moldovean]
Iată ce comentam în data de 26.02.6 la poeazia \"o:O:o\":
\"Se poate ca o lucrare recomandată să fie însoțită de o scurtă precizare, să zicem: “acest text a fost recomandat de cutare”?\" adaug acum: și de ce?
comentariul a fost trecut la offtopic - de ce?
Sînt de acord cu Andu Moldovean, nu strică arătarea la față, autocenzura ar lucra mai cu sîrg!
A nu se înțelege că am ceva împotriva recomandării acestei poezii!
Pe textul:
„x" de Claudiu Tosa
a lasat loc alb la poza lui ronaldo.\" sau altul: \"Stau la geam cu un gillete mach3 in mana\", și încă...
Merg mai departe și zic pe limba-mi, găsesc aici trăiri care mă picură și-mi fac bine! ca să nu fac risipă de vorbe mă opresc la cîteva:\"si in loc de sfori o sa am lacrimi prelungi
in ochi\", \"si ceea ce-mi lipseste mie deopotriva
e asemenea peretilor fara copii\" sau: \"Fac o plecaciune cu genele si cuprind
un intreg cartier.\"
Pe textul:
„x" de Claudiu Tosa
\"nu aș fi auzit secretul pe care numai pietrei îl voi spune\"
\"în trandafiri sub arbori în care luminau pene de îngeri
și glasul Mamei al lui Dumnezeu
care avea să se piardă în cântecul meu\"
\"așternutul mototolit de un înger
păcat că de atâtea ori te-ai născut în locul tău alții ar fi fost fericiți\"
aici - cu precizarea că poate sînt subiectiv - pentru impact, aș închide bucla așa: \"păcat că te-ai născut de atîtea ori în locul tău alții ar fi fost fericiți\"
m-am pierdut - în special-la prima strofă, nu pot ține cadența, pierd firul ideilor, reculul se întîmplă prea repede, nu mai am timp de mirare și de au!
apropriere și stimă, un cititor ce sînt!
Pe textul:
„tensiune zero" de Mihai Leoveanu
<>
poate a trecut, sper să fie așa!
< o inscripție:
\"aici locuiesc
doar numele\". >>
Pe textul:
„casa cu numărul osutășaptezecișicinci" de Vlad Turbure
Pe textul:
„casa cu numărul osutășaptezecișicinci" de Vlad Turbure
Era pe vremea cînd această poezie se sulemenea în mintea mea precum o fată mare în oglindă; ba rochia aia, ba nu! mai bine fusta de in tivită la poale cu linia vieții!sau...
Îmi spuneam: unul dintre versuri trebuie să fie așa : ‘apă bună de băut’; mai era și o fîntînă!! Încă mi se învîrt prin cap, cine știe!
Pe textul:
„casa cu numărul osutășaptezecișicinci" de Vlad Turbure
Adormisem pe un braț de pelin – îmi pusesem amarul sub cap ca să visez de dulce – și iată vorbele tale amirosind a fagure maroniu precum ochii mumii mele.
Mi s-a urît de atîta zbor peste mine, poate sînt ‘urma mînzului vînăt ‘, nu ai tu niște caiele de argint să bat păsările în stîlpul porții !?
Pe textul:
„casa cu numărul osutășaptezecișicinci" de Vlad Turbure
nici eu nu știu, mulțumesc Dorina Maria Harangus.
Pe textul:
„casa cu numărul osutășaptezecișicinci" de Vlad Turbure
Radu Herjeu,
Probabil ușor sorescian, asta poate să fie de bine(!?. Nu m-am gîndit – așa a ieșit - poate se trage de la suceala minții noastre de olteni! Am vrut să vin la lansarea ta de carte, însă mi-a fost frică de atîta lume ce era, ce să mai caut și eu.
Florian Silișteanu,
Același stil inconfundabil din comentariile tale; care va să zică le urmăresc! Suceală de vorbe în trei fuioare, ca părul de femeie începută pe jumătate. Coboară pînă pe pulpe și te ia cu sminteală și fierbințeli; astfel de întorsătură a cuvîntului îți e dragă și la ceartă. Nu mai ai stele? Cui îi pasă, am eu vin, bem pînă vedem stele verzi! Nu îl lua pe Nanu, că nu apuci...
Liviu Nanu
Am glumit, am vin și pentru domnia ta...dacă apăsați tasta any.
Inflație de îngeri? Superinflație! mă refer la poeziile mele, peste 80% din ele vorbesc de un fel de îngeri-oameni. S-au învățat cu mine, cine știe?
Pe textul:
„casa cu numărul osutășaptezecișicinci" de Vlad Turbure
Și la finalul nuvelei:
“Pe ultima, cea mai frumoasă, o mireasă trupeșă, cu părul de-i ajungea pînă la glezne, Ioachim, tîlharul și nebunul, fugit de-atîția ani din lume, a tras-o la mal și-a trăit cu ea cîteva zile, pînă n-a început să putrezească.”
Pe textul:
„Jana" de Nicolae Popa
