Vlad Turbure

\"...ci pentru ca sunt \"la limita\" ating coarda sensibila a cetateanului de rand, nu sunt poeme de cel mai inalt nivel, sunt cantabile pe intelesul tuturor :))), de altfel, sa spuna cineva cate texte de Nichita a auzit cantate (ca eu in afara de \"Ploaie in luna lui Marte\" -sper ca nu am gresit titlul- nu stiu alta). \" (Dan Cârlea)

cele mai cunoscute:
Ce bine că ești
Emoție de toamnă
De dragoste
Doamnă verde(poezie:\"dulce cupa mea de piele\")
și încă, încă, vezi -NICHITA (LP, MC) 1996-Nicu Alifantis

\"Se zvonește-acum, duduie,
C-au să-ți facă o statuie;
Lemn, esență nu prea rară,
Ci ca dumneata, ușoară.\"
Sorin Olariu

iată o epigramă care
pe cinstea mea mă înfioară
mă simt cu musca pe căciulă
că sînt născut zodia fecioară

...and Godfather.

“De aceea, rareori aceste recomandări vor fi justificate de editori prin comentarii adiționale. În schimb, toți cei care citesc aceste texte și doresc să se oprească asupra lor pentru a contesta clasificarea editorială o pot face și chiar sunt solicitați să o facă însă doresc să vă atrag atenția că orice astfel de \"contestare\" trebuie să se facă prin intermediul unui ESEU și nu prin comentarii sau remarci frugale.”[Radu herinean]

“- editorii au OPTIUNEA sa scrie despre textele pe care le recomanda, iar cititorii au de asemenea OPTIUNEA sa scrie eseuri pro sau contra. (iar acum e usor sa ii depistez pe cei care pot scrie si pe cei care clar nu vor putea vreodata dintre cei care au comentat mai sus)”[Radu Herinean]

Așadar, editorii, după cheful lor(„rareori aceste recomandări vor fi justificate de editori prin comentarii adiționale.”) își vor justifica sau nu alegerea.
“- editorii au OPTIUNEA sa scrie despre textele pe care le recomanda”
[Radu Herinean]
– ba nu, editorii sînt obligați să o facă! Eu cînd mă duc să cumpăr un obiect – frigider, alegere la întîmplare – nu aștept explicații de la mine, ci de la vînzător!

Mai departe:
„iar cititorii au de asemenea OPTIUNEA sa scrie eseuri pro sau contra”
„că orice astfel de \"contestare\" trebuie să se facă prin intermediul unui ESEU”
[Radu Herinean]
Analizați! Ori trebuie, ori...
Eu aștept de la editor, că de aia e cu stea în frunte, să mă lumineze pe mine, cititorul!
Altfel inversăm rolurile!

Și la sfîrșit:
„raspunsuri la pareri si la tampenii”
„toti cei care critica lenea si incompetenta si lipsa de obiectivitate a editorilor, dar mai ales faptul ca nu editorii vor scrie \"eseurile\" nu fac altceva decat sa isi proclame sus si tare propria incompetenta. motivele pe care le invoca sunt triviale si pe alocuri ajung sa fie chiar comice.”
[Radu Herinean]
Etc. Etc.

Un exemplu:
Citesc cîteva reviste de IT pe lună, intru pe situri și portaluri cu nume – un fel de dumnezei ai informației în format electronic!
Toate acestea au forumuri –offline/online – unde cititorii/utilizatorii își spun părerea cu privire la –ba chiar sînt rugați să o facă! – text/grafică, etc.
Și mereu, ei, cititorii/utilizatorii primesc răspunsuri pertinente, politicoase!!
Hai să ne închipuim un titlu Google( google oferă o serie de funcții gratuite, nu!) către utilizatorii săi, de genul: „raspunsuri la pareri si la tampenii”
Vă las să vă imaginați impactul unui asemenea răspuns în domeniul IT!
Valabil în orice domeniu, fie el real sau .ro, .go, .com, etc....

remarc următoarele:
\"nu aș fi auzit secretul pe care numai pietrei îl voi spune\"

\"în trandafiri sub arbori în care luminau pene de îngeri
și glasul Mamei al lui Dumnezeu
care avea să se piardă în cântecul meu\"

\"așternutul mototolit de un înger
păcat că de atâtea ori te-ai născut în locul tău alții ar fi fost fericiți\"

aici - cu precizarea că poate sînt subiectiv - pentru impact, aș închide bucla așa: \"păcat că te-ai născut de atîtea ori în locul tău alții ar fi fost fericiți\"

m-am pierdut - în special-la prima strofă, nu pot ține cadența, pierd firul ideilor, reculul se întîmplă prea repede, nu mai am timp de mirare și de au!

apropriere și stimă, un cititor ce sînt!

dar mesajele mele - mă refer la subliniere - sînt postate ciudat, sînt sigur că nu am greșit; de fapt mă oprisem la expresia \"oamenii sinuciși\"

de mizeria asta vâră-ți mâinile prin mine scoate-mi stomacul
inima plămânii lucrurile căzute de pe acoperișuri oamenii
sinuciși care și-au adăpostit vreodată amintirile în mine

\"de mizeria asta vâră-ți mâinile prin mine scoate-mi stomacul
inima plămânii lucrurile căzute de pe acoperișuri oamenii
sinuciși care și-au adăpostit vreodată amintirile în mine\"

\"după ce se sting luminile în românia bețivii umblă pe jos
mor pe rând gândindu-se la mama\"

pe lumină ce se întîmplă - sau în alte țări - îi adună un taxidrink??sau îi urcăm la volan??;și de ce să se gîndească bețivii la mama domniei voastre??

\"uneori aprind focul din obișnuință
număr solstiții alung spirite
beau ceai de inima lunii
se spune că dimineața devin
pătrar de femeie
și veghez copii nelegănați\"

iată o strofă pe placul inimii mele iar ceaiul de... inima lunii îmi face atît de bine!! la noapte o să cert îngerii cu nuiaua-na îngerilor na și na- și vom merge prin poienile celeste la cules de inima lunii.

\"fulgi de stele\" - din punctul meu de vedere, nu.

Da doamna noastră, pătrar de femeie ce porți nume de izbîndă, pre litere - Victoria!

\"și ce mîini din altă lume
să nu le împrumuți nici măcar pentru rugă!\"

ba da, acum le împrumut!unii dintre noi nu te-au văzut decît în versuri și în pixeli, așa că ne ești dator cu o întilnire dragul nostru coleg de site! Nu o să fugi tocmai acum, sînt convins!

și eu îți vorbeam, GP - într-un anumit fel, m-am dus cu gîndul la un chirurg - despre teluricul din poemele tale; bine că ai lăsat preț de o octavă, bisturiul: \"ce dacă nu ești aici să mă vezi/nici măcar nu am nevoie de tine să te pot iubi în liniște\"

deși tîrziu, săru\' mîna doamnă profesoară!
un puști

dar la școala ce o ai,
e posibil, dă-mi o lecție!
vreau și eu ca dintr-un pai,
să fac un creion prin frecție.

Genuneanu așa în joacă
iar se ține de o cioacă
mai să-l crezi că la răcoare
i se face mica...mare!

știu că și eu ca și mine am ințeles ca eu eram aceea…
și eu ca și mine am știut că sunt iubirea vieții mele

cînd mă gindesc
că te gîndești
la mine
să te gîndești
că mă gîndesc
la tine

ce păsări doamne, ce păsări, spuneam
-îngerul cît era de înger, de mirare
aproape că avea față de om
dar își lua sama la timp-
uite cum le rămîn trupurile
în urma zborului! :
http://www.agonia.ro/index.php/poetry/77042/index.html

îmi permit să pun versurile mele aici - scuze! - nu pentru moțul lor, ci doar pentru nostalgie de două ori; eu, numitul Victor Turburea, vin lîngă tine pentru tulburelul din ulcică.

Pentru a introduce conceptele de hypertext si hypermedia, concepte de bazã în paradigma Web, un autor fãcea analogie cu starea de vis cînd, fãrã efort, sãrim de la un subiect la altul, dintr-un loc în altul, repede, neliniar, fãrã a urmãri un anumit sablon. Procesul este foarte asemãnãtor cu navigarea prin Web. Hypertextul se referã la documentele digitale care permit cititorului sã se miste dintr-un loc în altul prin document sau sã urmãreascã legãturile cu alte documente, fãrã sã fie obligat sã parcurgã informatia de o manierã traditionalã (cum ar fi citirea unei cãrti de la un capãt la altul trecînd prin fiecare paginã si capitol). Avantajele sînt evidente: usurinta de a naviga prin documente foarte mari, ajutarea cititorului sã localizeze noi surse de informare legate de acel subiect si o dimensiune suplimentarã în explorarea unui anumit subiect.

Hypermedia reprezintã extinderea naturalã a hypertextului implicînd legãturi spre graficã, fotografie, audio si video. Hypermedia, metaforic vorbind, dã viatã documentelor si în acelasi timp computerului prin intermediul cãruia navigati, dovedindu-se maniera cea mai potrivitã de a organiza diversele resurse de pe Internet.

World Wide Web-de Dumitru Rădoiu

Ion/Ioana; Marin/Maria; Victor/Victoria;Constantin/Constantina;Radu/Rada; Gheorghe/Georgeta; Florin/Florina...
Dacă nu ai nume, cum te strigă lumea: deputatule? deputato? preotule? preoteaso?...Nu! te strigă: omule/femeie.

vorbind de poezie, pentru Alina \"toate vin de la sine\"

ferice de cei cu palma curățată de miere, ei se hrănesc numai cu resturi de pietre!

La mulți ani!