vitalie sprinceana

JOCUL - Vezi luna? - Da... - Seamănă cu tine: tot atât de frumoasă și seducătoare. - Ești... - Cum? - Irezistibil! Mă faci să mă scurg printre degetele tale. Te iubesc, visătorule! - Și eu,

Eu sunt. Eu sunt un mucenic in devenire- Apostol al profetului rebel. Eu sunt un strigat de dispretuire- Ca lumea n-a mai zamislit un El. Sunt o farima-a lumii trecatoare, O picatura

Poetul Am pus cuvintele sa sune, Din moarte viata am nascut, Iar steaua-mi cea fara de nume Martir al vietii m-a facut. Am smuls din slove sensuri inedited, Cuvinte goale-n aur am

eu sunt departe, tu esti departe eu strig: te iubesc! tu strigi: te iubesc! hai sa strigam impreuna mai tare,mai tare, mai tare.. glasul nostru sa strabata timpul, sa paseasca peste

Tu Iubito, lacrimile-ti curg. Iubito, ochii tai sunt tristi… Da-mi voie sa-ti culeg Plinsul in pumni Sa-l ascund, Sa-l port cu mine Sa-mi spal fata Cu tristetea ta.. Sa privesc

trăim singuri într-o lume singură. unica mângâiere sunt stelele cerul luna soarele de ce atunci când murim, când ne urcăm la Dumnezeu valul de țărână se așterne peste ochii noștri de ce ni

lacrimi lacrimi fierbinti-rotunde ca mazarea coboara arzind obrajii mei arsi. si fiecare lacrima e-o picatura din sufletul meu indurerat. si-n fiece pic din roua ochilor mei e-o bucata

pixul acesta care rotunjește litere pentru tine, care rănește adănc foia de hârtie...pixul... care înșiră leneș \" Te iubesc!\".. pixul ăsta ar putea trimite la moarte, ar putea distruge

Bloggeri vs. scriitori Tezele din iulie 1.Vorbind despre bloggeri în general – vorbești despre nimeni. 2.La fel, celui care vorbește despre scriitori și literatură în general, să i se aplice

tocmai am vorbit cu ey – știi fata aia cu părul cârlionțat, ochii adânci și vocea zuruitoare... mi-a zis de căutările ei despre prințul tradițional în asemenea cazuri, cel călare pe

Un om înțelept mi-a zis că ar exista o diferență între istorie și memorie, prima fiind universul complex numit Viață, conjugat însă la trecut, iar a doua – fragmentele subiective, bucățile personale,

între mine și peștele care nu s-a prins era un vierme, o undiță, un fir de vânt carnivor, un cer prea decorat, un pământ prea rece, doi prieteni palavragii, o stradă pe care treceau prea multe

A propos de… Raymond Aron “L`opium des intellectuels” Hachettes, 2002 Scepticismul, se știe, nu este o filozofie constructivă a Istoriei. El se prezintă mai degrabă ca un instrument de

Ziua asta, iubito Ziua dragostei noastre Cea care si-a devorat inceputul si sfarsitul Pentru a ne primi in ea s-o strabatem in lung si in lat vom fi uitati in Timp in ore doar noi pe fundalul

Ploaie Ploua cu plumb In sufletul meu, Nori de tristete Isi varsa povara. Inima-mi tresalta, Se zbate mereu De parca-ar arde –n Foc si para. Prin vine curg Stropi de suferinta Ce

La Nistru La Nistru,la margine de lume- Unde si-acuma moartea mai pluteste, Batut de vint si ploi se odihneste Sub cruce ,un erou fara de nume. O simpla movilita de tarina, La capatii –

Cavourile miscatoare Huma tresalta in valuri, Tarina freamata in Bataie de vint. Stramosii nostri Adormiti de veacuri, Nu au hodina in pamint. Incearca sa-si doarma Somnul lor,saracii, Dar

răsarit mat. prin geamul pătrat iese un abur călduț… copacii desculți, ninși și cărunți plâng… în vânt…soare violet rece ca un schelet sare pe boltă. fum-fum…pe drum, orașul e înecat

aș vrea să violez moartea… să o prind într-o zi să-i iau coasa să o dezbrac de mantie… s-o mușc, s-o disprețuiesc s-o batjocoresc, s-o strâng să plângă, să se simtă neputincioasă în

Peisaj seral Lumina soarelui s-a stins demult si stele –au inundat cerul carunt, eu ma cufund in strazile pustii.. flori vii,flori vii se tavalesc in nori de praf pe trotoarul

Magarul lui Buridan… Eu sunt o barca In mijloc de mare, Vintul nu bate Valul nu ma poarta, Si stau pe loc, Nemiscat si nehotarit. Doua maluri Imi umplu privirea: Unul inainte Si altul

stăpânești stele, planete, găuri negre, viața și moartea omului – ce bine e să fii Dumnezeu! dar când nu poți dispune de propria-ți viață? când nu poți scuipa pe toate cu un glonț în

Poezie menstruala O lacrima de singe, Izvorita din adincurile Corpului tau, Cade peste coapsa ta Alba- o sansa de viata Zboara in neant. Un strop de tristete Izvoraste din

sunt oare morții fericiți? ei lasă viața pentru o speranță după moarte… și se pierd în veșnicie.. acolo, unde nimic nu se schimbă… acolo, unde timpul s-a oprit pe loc… și stai în rai, sau iad o