Virginia Popescu
Verificat@virginia-popescu
„Un coup de dés, jamais n'abolira le hasard - Mallarmé”
Facultatea de limbi straine Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi Profesoara de franceza, specializată în traduceri literare
Colecțiile lui Virginia Popescu
cu care veghez
secunda în care cum sunt
și cum vin
ți-este dat să mă vezi\"
Din ploi și zăpadă se conturează un suflet de o mare puritate...
\"Suflet al omului,
Te-asemeni cu apa\", spunea Goethe,
căci sufletul vine din cer, ca să urce apoi tot acolo.
O întrupare de aburi, de umbră și vis, evanescentă, ușoară plutind ca o boare, ce-mi amintește de cezara eminesciană....
Cu plăcerea lecturii unei poezii inedite...
Pe textul:
„ploi de cuvinte" de Nache Mamier Angela
La catolici exista obiceiul (nu mai știu acum dacă se menține) de a pregăti copiii pentru prima împărtășanie, când aceștia împlinesc opt ani...
Pregătirea avea loc în curtea bisericii catolice și era făcută de către un preot catolic, evident...
Dan Norea mi-a readus figura lui în memorie: semăna perfect cu Draco-J.
Avea o carte cu poze în care nu vedeai decât cazane cu smoală, furci și încornorați...
Cu o voce cavernoasă ne striga: \" Acolo veți ajunge împielițaților mici
dacă n-o să știți pe derost cele zece porunci!...
M-am dus de câteva ori la învățăturile acestea, după care înspăimântată de diavoli și mai ales de preot n-am mai pus piciorul pe acolo, preferând dealurile din jurul Hușilor...
Iată de ce nici acum nu știu cele zece porunci...
Cu plăcerea umorului, cam negru, ce-i drept și al lecturii...
Pe textul:
„Sufletiștii" de Dan Norea
Stă Satan, nu-n lumea asta,
Pot s-afirm sub jurământ:
Nu mi-ați cunoscut nevasta!
(Florian Abel)
Nu ți-am cunoscut nevasta
Dar te-ntreb sub jurământ:
De ne spui povestea asta
Vrei să treci acum drept sfânt?
Pe textul:
„Certitudine" de florian abel
dinspre mare briza cu
o pană în zbor
Călin, cred că pălăriei de pe plajă îi mai lipsește doar o pană....
Cu plăcerea lecturii....
Pe textul:
„Insolație" de Călin Sămărghițan
decât filosofic, folosindu-mă de glossa eminesciană;
\"Viitorul și trecutul
Sunt a filei două fețe,
Vede-n capăt începutul
Cine știe să le-nvețe;\"....
Dacă te temi de viitor, sau nu ai încredere în ziua de mâine limitează-te la prezent, căci aici \"le-avem pe toate\" și culege trandafirul chiar azi....
Pe textul:
„Lasoul timpului" de Dely Cristian Marian
ca un vânător de viitor.\"
Interesant acest lasou al timpului, aruncat spre viitor... Poate reușești să prinzi ceva...
Mult succes!
Pe textul:
„Lasoul timpului" de Dely Cristian Marian
ce altceva să mănânc
rănile frunzei mă vor fărâmița
mai încolo spre toamnă
sufletul tot atunci
ca o rădăcină cioplită de vânt
va lupta să trăiască ori va muri\"
Observ în acest poem de un mare dramatism,
o luptă neîncetată, o trăire a poeziei prin poezie
care devine hrana zilnică a celei care se confruntă cu scrisul...
Imagini de o mare frumusețe dau o notă tragică acestei lupte
care se continuă chiar atunci când trupul devine o frunză fărâmițată de toamnă....
În fundal, aceeași melopee inconfundabilă care este marca poeziilor Angelei...
De la musique avant toute chose.....
Pe textul:
„laptele crud al poemului" de Nache Mamier Angela
Oare zborul gândului, cu mult mai sus și cu mult mai departe decât al păsării e un nonsens?
Mai rămâne marele zbor invers.
Mă întreb mereu care e sensul sau nonsensul lui...
Pe textul:
„o pasăre gând ucide începutul de pasăre..." de ioana matei
Maria ne oferă acum aroma fragilor de pădure...
Trei secvențe legate prin prospețimea unei dimineți de vară, de plăcerea copiilor de a merge prin rouă la cules de fragi..
A doua secvență care i-a adus și un premiu la concursul lunar, evocă figura mamei.
Aceasta aduce mirosul și bucuria fragilor de pădure care se împrăștie în toată
casa...
A treia secvență e o reîntoarcere duioasă în crângul copilăriei, dominată de figura tatălui de astă dată...
Precum Proust, Maria își retrăiește cu nostalgie câteva momente din copilărie, evocată de mirosul de fragi și puritatea boabelor de rouă.
Cu plăcerea lecturii, a mirosului de fragi și a regăsirii farmecului copilăriei....
Pe textul:
„Fragi" de Maria Tirenescu
Peștele, simbolul lui Iisus, credința care trebuie păzită de \"năvoadele răului\", de necredința distrugătoare a sufletului...
Petre, alesul, cel care are misiunea sfântă de a păzi adevărata credință.
O poezie care ne trezește conștiința adormită să vegheze...
Cu plăcerea lecturii...
Pe textul:
„peștele (3)" de George Pașa
Chipul bunicului iese din negura timpului, prinzând viață
prin puterea cuvântului, prin darul de a povesti al celei care i-a purtat cu cinste numele....
Multă sensibilitate, un umor discret, învăluit de nostalgia copilăriei...
Felicitări, Vali!
Cu plăcerea lecturii...
Pe textul:
„Petru lui Petru" de Vali Slavu
că îți mulțumesc din nou pentru lucrul acesta..
Pe textul:
„Mărul" de Virginia Popescu
ai perfectă dreptate cu observația pe care o faci...
Am tăiat mult din textul inițial, am renunțat chiar la câteva haiku-uri pentru a nu repeta cele descrise deja...
Cu siguranță că voi mai umbla la el...
Orice început e greu și primii pași sunt întotdeauna nesiguri...
Îți mulțumesc pentru observație...
Pe textul:
„Mărul" de Virginia Popescu
tu ai un suflet foarte mare si generos...
Dacă am reușit să-ți creez o emoție puternică,
asta mă bucură mai mult chiar decât reușita primului meu haibun...
Poate a trecut prea puțin timp de la evenimentul pe care l-am descris, poate că mai simt încă spaima aceea cumplită,
când am avut impresia că s-a prăbușit cerul...
E greu să descrii o durere pe care ai simțit-o cu putere și în același timp să reușești să te detașezi de ea...
Sunt trăiri uneori atât de puternice încât ne rămân vii în inimă și-n gând...
Îți mulțumesc pentru cuvintele frumoase care arată un spirit ales și sensibil...
Pe textul:
„Mărul" de Virginia Popescu
Ca dovadă răspunsul pe care ți l-am dat în data de[26.Jun.09 22:24]...
Domnul Rodean are dreptate: nu prea trebuie să ne jucăm
de-a haiku-ul pentru că putem să-i derutăm pe cei care
așteaptă să învețe ceva de la noi...
Pe de altă parte, faptul că Dan Norea a avut rezerve, mi-a dat și mie de gândit... Folosim prea des termenul de haiku
(și nu numai noi, cei care avem ceva noțiuni despre el...), dar în genere...
Trei haiku-uri superbe a scris Maria Tirenescu...
Am putea să le luăm ca model din toate punctele de vedere.
Așa că mă voi alătura părerii lui Dan Norea.
Tristihul tău nu e un haiku în sensul strict al cuvântului...
Pe textul:
„Coada șoricelului" de Gârda Petru Ioan
Abia când te apuci să scrii, îți dai seama cât e de greu, cu mult mai greu decât să scrii un haiku....
Îți mulțumesc pentru grija și răbdarea de care dai dovadă.
Faptul că mă încurajezi să merg mai departe, înseamnă
foarte mult pentru mine....
Pe textul:
„Mărul" de Virginia Popescu
De când frecventez acel site francez, haikudevent sunt tot mai derutată, deoarece cei de aici au cu totul alte păreri...
Domnule Rodean, m-ați cam prins între ciocan, nicovală și foale....
Cum o s-o dau, tot eu o să ies prost....
Am observat că oricâte drepturi i s-ar acorda femeii și oricât s-ar bate ea cu pumnul în piept
că este egală cu bărbații, mai are încă mult de luptat
și de îndurat....
De aceea o să încerc să mă strecor, precum șoricelul lui Petre printr-un tristih...
între trei motani
șoricica gândește:
\"la care m-azvârl?\"
Pe textul:
„Coada șoricelului" de Gârda Petru Ioan
Din câte știu eu, jocurile de cuvinte, aliterațiile, paradoxurile se încadrează în haiku.
Pe textul:
„Coada șoricelului" de Gârda Petru Ioan
Vin și eu cu niște reguli teoretice pentru compunerea unui haiku. Le-am tradus mai demult de pe haikudevent.
Sper să aducă niște lămuriri celor interesați...
1. Un haiku este un micropoem creat intre limitele unor reguli speciale. In afara acestor reguli si limite, micropoemul își pierde calitatea de haiku.
2. Tematica unui haiku: meditația asupra naturii.
3. Este un poem in forma fixa, trei versuri fără ritm, cu măsura de 5-7-5 silabe.
4. Un haiku in forma libera are mai puțin de 17, dar nu mai mult de 19 silabe. Măsura fixa a celor trei versuri nu se respectă.
5. Un haiku in forma fixa/libera poate avea spectrul unei terține sau a unui poem intr-un vers.
6. Referința sezonală (kigo): un cuvânt care sugerează un anotimp (fenomene cerești, fenomene terestre,evenimente/sărbători, animale, plante, acțiuni umane specifice primăverii, verii, toamnei, iernii) sau anul nou.
7. Folosirea unei pauze/cezuri (Kireji) după primul sau al doilea vers. Are valoarea unei pauze de sens, contribuind la accentuarea sugestiei, elementul esențial al unui haiku. Se notează prin liniuță (-).
8. Structura interioara in trei trepte; referire la ceva (CE?) in timp (CAND?) si in spațiu (UNDE?). Ecuația se poate simplifica la CE/CAND? sau CE/UNDE?.
9. Categoriile estetice:
AWARE (stare emoțională intensa, mai ales de bucurie, optimism, frumusețe armonioasă)
FUEKI (eternul, ceea ce este constant, dimensiunea atemporala a artei, a naturii)
RYUKO (efemerul, ceea ce este vremelnic, dimensiunea trecătoare a naturii)
MEI (frumusețe a naturii, a inteligentei umane)
MONO NO AWARE (patos al lucrurilor)
MUSHIN (negativitate, lipsa de spirit, cu conotații din filozofia zen, de nimicnicie)
SABI (tristețe a singurătății, a declinului, a sărăciei acceptate, a timpului atotdistrugător)
WABI (frumusețe austera, melancolie, dezolare)
YUGEN (misterul singurătății, al însingurării)
KARUMI (simplitate adâncă a formei literare, eleganta, naturalețe)
10. Figuri de stil: elipsa, paradoxul, simbolul, aliterația, sau procedee precum konkkadori (variația aluziva).
11. Nu se folosesc figurile de stil specifice artelor poetice occidentale (comparația, metafora, repetiția). Nu se folosește rima.
12. Se folosesc cat mai puține verbe si numai la timpul prezent sau gerunziu.
13. Se evita referirile personale. Un haiku nu este un poem de dragoste.
14. Un haiku se scrie in mijlocul naturii, intr-un moment de iluminare, de surpriza, de inspirație.
15. Poem alcătuit din doua fragmente, ajutându-se mai mult de sugestie decât de cuvinte, un haiku surprinde fragilitatea unei clipe in antiteza cu eternitatea (ryuko/fueki).
16. Un haiku este o poezie a simțurilor, care surprind in mod misterios realitatea, nicidecum a limbajului.
Pe textul:
„Coada șoricelului" de Gârda Petru Ioan
