Rugă
Rugă O, Doamne, și daca totuși exiști Și toate-n care-am crezut pân-acum Sunt doar himere, iluzii și fum, Nu munți, nici ape îți cer ca să miști, Un singur lucru-i de-ajuns, mi-e
Aici. Acum.
Aici. Acum. Suntem. În gând sau în fapt, Pe rând sau deodat’, Nu știu. Și nici nu contează. De-ajuns doar că EȘTI, Aici și acum, Aici sau acum, Ceea ce ești Și sunt gata să iert Jumătate
Mărite cenzor, îndurare!
Mărite cenzor, îndurare! Mărite cenzor, scumpe tare, Ce onoare, ce-ncântare! (Îmi tremură și eul liric, Parc-ar fi delir oniric!) Voiesc să-ți zic, prealuminate, Că-ntr-o lume fără
Flori de castan
Flori de castan Afară clopoțesc argint colinde, Castanii parcă au întinerit Iar fulgi de nea, câți nu-i mai poți cuprinde, Sărută-n treacăt geamul aburit. Pe masă vinul stă în căni,
Fericirea supremă
Fericirea supremă Sunt omul cel mai fericit: M-a lăsat mască iubita, Banca-mi scrie că-s falit Și mă supără gastrita. Ieri, din casă când s-a stins Focul pus de doi \"amici\", A scăpat,
Glossă
Glossă Iubita mea din era glaciară, Mai grea decât zăpada lui Villon A mai trecut prin noi încă o vară, Mai tristă ca un bocet în amvon. În vene timpul curge tot mai greu Iar fiecare
Alb trandafir
Alb trandafir Alb trandafir uitat de grădinar În miezul unei veri toride, Te-ncrezi în șoapta vântului hoinar În căutare de corride. Te temi în schimb de câte-un fir de
Opriți timpul!
Opriți timpul! Indecent, Telescoape scrutează mereu Universul latent; Mii de savanți coboară, Tot mai adânc, Spre matricea primară. Filosofi lansează frenetic Ipoteze și
Protestez!
................................................... Protestez vehement împotriva curgerii timpului: Viața mea e prea scurtă să pot ridica piramide! Notați că refuz zarul soartei aceste
Iarnă. Întâlnire cu Timpul.
Afară urlă timpul, iar clipe albe cad Și-n sobă focul arde amintiri de brad Ce născocesc himere dănțuind haotic, M-ademenind în jocul lor demonic. Să le-nsoțesc? Unde m-ar duce? Spre ce
În martie. Ninge
Ninge. A trecut Mărțișorul de mult... Tăcut, Nebăgat în seamă. Ninge acut. Ninge cu furie în strada. Și cu ură, Poate și cu zăpadă. Cu zăpada amintirilor... Amintirea unui sfârșit de
Katarsis
Katarsis Miracol efemer al legilor eterne, Aripa tremurândă caută spre soare Din focul care urlă încă după carne Și fiecare clipă-i nouă sărbătoare. Lungi săbii
