Poezie
Pe val călător
1 min lectură·
Mediu
Adâncul se inhibă în subspecii,
Mă poartă pe cocoașa lui un val.
Am răstignit pe un coral olmecii
În dorul meu târziu, continental.
Sub unghii crește viața semi-nudă,
Mult prea sătul, cândva, am sfâșiat
Lumina sângerândă, ca o dudă.
Azi dintr-un vis lumină am luat.
Se scutură de lenea lor bondarii,
Ridic și eu privirea de sub jar.
Cu dor de ducă au murit șelarii
Și iepele cu dor de armăsar.
Târziu am constatat că nu-i devreme
Să îmi trimit cuvântul la iernat.
Un val are oricum un mal să-l cheme
Și-un călător un drum de însemnat.
31 iulie 2011
00979
0