Poezie
trecere de / cu pietoni
1 min lectură·
Mediu
e doar o odaie obosită
și în colț un trup de-al tău mai vechi.
port o bucată de cer la piept când te văd
și-mi plac privirile tale lungi
cât cablurile de tramvai
ajungând în rănile mele.
ai spart un geam înlăuntrul meu
și toate cioburile s-au împrăștiat
până în călcâie, coapse și umeri.
suntem în aceeași intersecție cu sens giratoriu
în care se-nvârte dorul. lasă-mă să cobor,
să acopăr semaforul
ca să treacă pietonii
toți
să treacă prin aer /prin cer /prin mine/
053.024
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Victoria Mărgineanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 84
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Victoria Mărgineanu. “trecere de / cu pietoni.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/victoria-margineanu/poezie/13997564/trecere-de-cu-pietoniComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Victoria Porta, pentru gafa mea de zile mari (sau de nopți lungi).
rămâne valabil ce am spus depre text
și, de acemenea, urările, chiar de sunt tardive. :)
am nevoie de niște ochi noi, e clar...
rămâne valabil ce am spus depre text
și, de acemenea, urările, chiar de sunt tardive. :)
am nevoie de niște ochi noi, e clar...
0
Nu este nici o problema. Ochii trebuie să vadă profunzimea... aparențele mai putin. Mulțumesc de apreciere. La mulți ani!
0
a doua strofa mi se pare reusita. e chiar misto tare imaginea cablurilor de tramvai asociata cu privirile. finalul e foarte in regula. strofa 3 pare usor trasa de par, cu ea as face ceva. asta cu ai spart un geam inauntrul meu suna ca ai atins un loc sensibil in mine (usor telenovelistic adica). ma duce cu gandul la melodia aia a lui holograf cu si baietii plang cateodata (i-as impusca pe astia de la holograf).
0
oricum mulțumesc pentru remarci și pentru a cable guy vision.
0

ai niște imagini foarte vii și foarte proaspete aici, în ciuda „oboselii” incriminate în prima strofă
„port o bucată de cer la piept când te văd
și-mi plac privirile tale lungi
cât cablurile de tramvai”
sau
„ai spart un geam înlăuntrul meu
și toate cioburile s-au împrăștiat”
și finalul îmi place…
în fine, mă bucur că am găsit și am citit această poezie.
La mulți ani, Victor Porta! :)