Poezie
vasiliști
1 min lectură·
Mediu
Deși ar putea avea doi ochi, totuși aceștia sunt preschimbați într-un singur ochi. Acesta este pur în albeața sa și atât de alb încât cuprinde toată albeața. Zoharul
Din camerele de jos, urci la cele din mijloc
iar de acolo, la cele de sus -
toate din ce în ce mai încăpătoare, subțiindu-se pereții
și perforându-se de la deschizăturile mari
ai ochilor închiși dedesubt.
Poți să te și scufunzi dintr-o dată în ele
de sus până jos. Aici mai este un loc.
Văzul pătrunde când pornesc șenilele.
Tot ce înaintează din cele patru părți odată
vine din cavitatea care te trage înspre ea.
De acolo pâlpâie femeia aceea din pervaz
cu părul ei învolburându-se ba înăuntru ba în afară.
Împinge curenții până spargi geamul tău și al ei -
sunt doar distanțiere,
precum cele dintre bezna necuprinsă și lumina
care ar sta vârâte una-ntr-alta
dacă privirile ar înceta să mai zgârie așa mult.
vasilisc=creatura fabuloasa, din legendele europene, capabila sa ucida cu privirea
004247
0
