Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

Plagiat pentru un anonim

1 min lectură·
Mediu
Mă doare chipul tău de piatră arsă te simt topindu-mi carnea, te simt făcându-ți casă în trupul meu de lacrimi. Te port cu mine ca pe-o dulce rană durerea ta alină și dezmiardă, cu aripile ochilor mă fluturi și simt cum anii mei încep să ardă. Tu, osul meu din tâmpla mea pustie, tu, gândul meu răzleț de întomnare să nu mai pleci, e-atâta plâns afară că s-au umplut potecile de sare!
033325
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
72
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

veronica popa. “Plagiat pentru un anonim.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/veronica-popa/jurnal/187068/plagiat-pentru-un-anonim

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@cristina-rusuCRCristina Rusu
Si el mereu pleaca, nimeni nu ii stie numele, in urma lasa doar tristetea unei inimi care isi face casa intr-un trup de lacrimi. versurile impletesc un dor care nu se mai termina, un dor al iubirii care aduce toamna mai aproape.
0
IPioan peia
singura strofă bine făcută e ultima. și mă tot străduiesc să-mi aduc aminte de unde răzbate ecoul ei... parcă un esenin, pe undeva, și un pic de nichita, bine conjugați...
0
VPveronica popa
mulțumesc pentru vizite, e esenin, e nichita și încă vreo două sute de indivizi care joacă tontoroiul pe aici, de aceea am și numit-o Plagiat,
vă mai aștept
cu drag
vera popa
0