Lobii pierduți, obada
Reproșează fantezia albastră
Aștepți să-ți cureți inocența, nonsens_
Logic e să uiți și să ierți, poate...
Spre septentrion or spre răsărit
Străbate-un urlet de
Soios, blestemul învăluie clara judecată
Demon arogant abjură omnipotența lui Dumnezeu
Harul măsluit de corbi, istovește ființa
Abraș, mă întreb...
Cum pot intercala patima?
Pravila
Sudori de cărnuri sfâșiate,
Înlănțuiri ce-și varsă truda-n așternut;
Prin mugete întretăiate_
Negi nebunia orgasmului mut;
E fericirea unei nopți însângerate
Sau foamea de un trup
Bilanț de amintiri albastre
Elaborez spre a nu suferi;
Acum pare târziu să-ndrept...
Taine m-apasă.
Linii și cercuri port în piept
Expir prin pori un spirit mort;
Sute de fluturi.
Simte, el,
Duhnea a putregai, pardoseala umedă,
A urină de câine și a ziare arse
Își trăia acolo, înspăimântătoare vise
Și bocea în versuri, neputința surdă;
Fâlfâieli de aripi maculate îl inundă
Visa
