Poezie
Tu, ultima
1 min lectură·
Mediu
Tu te-ai oprit dedesubtul unei lumini
Și ai făcut un semn.
Forma lui n-a rămas înfiptă în aer,
Doar liniștea și-a întins brațele
Sufocând orice urmă.
Tu te-ai oprit dedesubtul unei pete de întuneric
Și ai făcut un semn.
Nu te-a văzut nimeni,
Numai zbaterea mâinii s-a auzit-
Ca bolboroseala unei pietre căzute în apă-
Mâna ta lovindu-se de întuneric.
Tu te-ai oprit deodată,
Aveai o aripă luminoasă,
Aveai o aripă de întuneric,
Și m-ai strigat.
Numele meu semăna cu bolboroseala unei pietre
Căzute în apă,
Numele meu hăituindu-mă printre copaci.
Tu aveai două aripi
Și m-ai chemat cu glas de sirenă,
Luându-mă cu o aripă de mijloc.
În jur era întuneric, scufundarea mea în aripă
Semăna cu bolboroseala unei pietre
Căzute în apă.
002.038
0