Poezie
Fiu de taran
1 min lectură·
Mediu
Din rana de glonț a tatei
Curgeau nesfârșit șiraguri de cai.
Mie, sânge.
Așteptam să mă schimb în culoare
Și sufletul în cer,
Ochilor mei zilnic să li se dea foc.
Acesta nu-i jocul pe care îl știu-
Doar podul de gheață apăsându-mă pe creștet.
Dimineața găsesc două lacrimi sticloase
Lângă ușa de la intrare.
002476
0
