Poezie
OBOSEALÃ
1 min lectură·
Mediu
Sunt greu,
Un stol întreg de păsări
Pe trupul meu înnoptează.
Þi-amintești?
Jucam baba-oarba pe-atunci, legați
La ochi cu baticul de doliu-al bunicii
Și de fiecare dată când te găseam
Mureai jubilând în brațele mele.
Astazi închis în armurile mele
De fluturi de noapte războiul în care-am
Căzut ți-l dedic si toate-ale
Lumii deșerturi.
Iubito,
Lumina ta-i plină
De cuiburi pustii
In care doar
Lacomii pui și-i hrănește uitarea.
064.734
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Silion
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 69
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Silion. “OBOSEALÃ.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-silion/poezie/27583/obosealaComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Sa nu te superi dar mi se pare ca tot ce este intre prima si ultima strofa e de
prisos. Citeste te rog ce ramane. Eu zic ca ar merita o stea.
\"Sunt greu,
Un stol întreg de păsări
Pe trupul meu înnoptează.
Iubito,
Lumina ta-i plină
De cuiburi pustii
In care doar
Lacomii pui și-i hrănește uitarea.\"
Si chiar ti-o dau!