Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

În pribegie

2 min lectură·
Mediu
Într-un corp de om pribeag șade-un suflet blestemat
Ca o cioară pe o sfoară croncănind a viață-amară,
Cântec trist dintr-o vioară, pe un câmp scăldat în ploaie
Șade omul cătrănit pufăind un gând timid
despre lumea ce-a iubit.
A plecat de ani de zile spre tărâm cu apă vie,
Să nu se mai necăjească de durerea omenească
Și să pună-n sacul lui doar plăcere și tutun,
Iar în ceas de dimineață să se întoarcă iar acasă.
Pe un drum lucrat din piele și din gânduri de-alea grele
Nu putea a socoti de e noapte sau de-i zi,
Căci trudea nefericitul să-și creeze drum cu trupul,
Fără să priceapă bine că-l plângeau acas’ copiii.
S-au dus anii tinereții și s-a dus blândețea feței
Pe meleaguri depărtate într-o lume fără noapte,
S-au pierdut neîmplinite toate visele plăcute,
Căci în lumea de acasă ești un venetic prin casă.
Umbli-n viață necăjit ca să strângi un ban cinstit,
Iar acasă toți golanii stau la masă la chiolhanuri
Și rânjesc de sus din vile la plăpândul om din tine
Și la munca ta de-o viață pentru copii și nevastă.
Cum să nu fii necăjit când lăsași tot ce-ai iubit
Și te-ai dus în pribegie pe un vis și pe-o simbrie,
Iar acum când te-ai întors ești văzut de sus în jos,
Și din omul care-ai fost a rămas doar simplul os.
Când te-ai dus la cimitir să îți plângi ai tăi părinți
Te-a-ntrebat popa-ntr-o doară de-ai venit să-ți faci pomană,
Căci ți-e trupul învelit într-o pânză de argint,
Iar pe față porți o barbă de un cot și-i tare albă.
Bate clopotul în sat c-a murit un moș beteag
Și s-a dus la cele sfinte c-un toiag din lemn, din curte...
Un pribeag, un venetic, asta-i tot ce ai muncit,
Un covor de frunze moarte pe poteca vieții mată.
Într-un colț de cimitir, într-o groapă blestemată
Șade sufletul rânjind pe coșciugul tău muncit,
Iar pe-un pom de lângă poartă croncăne o cioară-n noapte
C-ai plecat iarăși departe doar c-un rând de haine-n moarte.
01806
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
338
Citire
2 min
Versuri
37
Actualizat

Cum sa citezi

Vasile Serban. “În pribegie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-serban/poezie/14181557/in-pribegie

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@albert-catanusAC
Albert Cătănuș
Poetul Vasile Serban s-a născut în 1978, în localitatea Onești și este stabilit în Țara Galilor, Regatul Unit al Marii Britanii.

A publicat următoarele volume de poezii:

“Noapte târzie”, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2017
“Nostalgii de toamnă”, Editura Letras, Snagov,2023
“Drumul spre cer vol.1 și 2”, Editura Letras, Snagov, 2023
“Un gram de om pentru eternitate” Editura Letras, Otopeni, 2024

A apărut în antologiile:
eCreator “Iarna din suflet” 2023 ,
eCreator “Unire și Cuvânt” 2024
eCreator “Defilarea Cuvintelor” 2024
antologii coordonate de scriitorul și jurnalistul Ioan Romeo Rosiianu.
Antologia "MENIRE SPRE-MPLINIRE, CRISTALE DE IUBIRE" coordonată de Doina Moritz.
Apariții in reviste: “Plumb”, “Ritmuri brașovene”, “Arena Literară”, “Revista Dor de Infinit”, “RoPoesis”.

vorbesti despre tine la persoana a III-a ca pe wikipedia. ceea ce nu e deloc rau

poezia nu mi-a placut, dar nici nu mi-a displacut
pe la jumatatea ei, m-a oprit din lecturare un mesaj si dupa reluare am hotarat sa-i mai dau o sansa
...
da, ce sa zic? am lecturat tot si zic ca mai mult mi-a placut biografia decat poezia.
0