Poezie
Transcendental
“ Drumul spre cer” 2023
1 min lectură·
Mediu
M-am mutat dintr-o chilie în alta
de frica demonilor ce mă ispiteau
și așa am descoperit că în pustietate
toate poartă culoarea întunericului.
În lipsa iubirii și a îmbrățișărilor tandre
am acceptat îmbrățisarea morții,
cu zâmbetul unui om ce știe că dincolo
sunt mai frumoase petele de lumină.
Mi-am separat sufletul de ființă
în azurul unei dimineți de primăvară,
când fluturii și păsările puneau în scenă
un magistral spectacol anual.
Răbdătoare, eternitatea mi-a îmbrăcat sufletul
cu insomniile Universului,
iar pentru a nu simți singurătatea
m-a aruncat în chip de stea într-un ocean plin de stele.
021.200
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Serban
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 95
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Serban. “Transcendental .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-serban/poezie/14172854/transcendentalComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ȘPoemul nu e rău, chiar dacă tema e riscantă și merge mai mult pe imaginație decât pe lucruri sințite, trăite. Realism sau suorarealism, nu contează, arta nu se ceamponează în stereotipuri, căci și Dante a coborât într-un infern imaginar, așa și tu, autorule, poți urca, pe ax transcendental, către alte-ego-ul metafizic, ce așteaptă contopirea cu ego-ul uman. Finalul, cum bine a observat și Ilie, e cam clișeic. Mă refer la ultimul vers, unde poate fi schimbată a doua jumătate. Eu mă gândeam la o oglindă rece mută, ceva de genul. Oricum, felicitări!
0
de frica demonilor ce mă ispiteau
și așa am descoperit că în pustietate
toate poartă culoarea întunericului.
În lipsa iubirii și a îmbrățișărilor tandre
am acceptat îmbrățisarea morții,
cu zâmbetul unui om ce știe că dincolo
sunt mai frumoase petele de lumină.
Mi-am separat sufletul de ființă
în azurul unei dimineți de primăvară,
când fluturii și păsările puneau în scenă
un magistral spectacol anual.
Răbdătoare, eternitatea mi-a îmbrăcat sufletul
cu insomniile Universului,
aici aș opri poemul sau aș căuta un alt final
de ce? finalul destramă originalitatea din text, pare un clișeu
aș înlocui și “azurul” cu altceva, mai credibil, mai intens, mai aproape de dimineață sau aș simplu într-o dimineață, sau în miezul dimineții, ori poate într-o dimineață albă…
altfel, mi-a plăcut foarte mult poezia