cum nu-s decât acel ce...

cum nu-s decât acel ce...

cum nu-s decât acel ce pus-a de-o-ntristare de-a da s-aveți cu pietre în cineva mereu acel ce nu văzuse nici măcar vreo mare și-nchipuit al întristării zeu de n-or mai ști pe cine să îmbie să dea cu pietre-n mine de ocară cu-acei ce iute-nvață-n care colț se scrie pe condamnarea mea cuvântul tandru piară veniți și voi cu pietre și aruncați în mine nu că n-ar sta-n a lucrurilor fire de-a da cu pietre dacă nu-ți avea în cine să nu vă-ncurc cu-al meu cuvânt iubire