Poezie
patron și proletar
1 min lectură·
Mediu
sunt proletarul mult prea albului delir
îmi câștig existența cu versuri de normare
mă îmbâcsește noaptea halate de hârtie
iar muchiile orei mă rup din calendare
pontez luciditatea în arbori de cafea
în sufertaș imagini mi se păstrează calde
cuprind fără palmare măsuri nemăsurate
bavura ruptă formei pe degete mă arde
scot din cuptoare-ncinse profilele de aur
turnate în matrițe de vechi reînnoit
aud lovind genunchii de trudă-mi curge pielea
călindu-mi necălirea mă întregesc topit
cu-o nouă față astfel mă recunosc doar mie
și nici un ger nu poate să mă răcească-n veci
concediindu-mi frica îmi redai libertatea
o biet patron al clipei ce-n tine te petreci
002.327
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 107
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “patron și proletar.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/98030/patron-si-proletarComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
