Poezie
m-au așteptat la pasarelă; prea târziu
1 min lectură·
Mediu
am numărat vagoane de dormit visam că plec
să mă-ntâlnesc pe mine-n duh beteagul
în zdrențuita haină a costumului de școală înnodam în mâneci
pagini din dostoievski
biografia lui esenin
și briceagul
o clipă argeșul curgea a bocet
loveau strident criblura cu ciocul pescăruși
doi maidanezi – pereche – ce tot umblau cu mine
cât i-am gonit cu pietre și nu s-au lăsat duși
ceasul gării din copilărie a căzut în timp zace în comă
podului de oțel și nituri i-a crescut mohor prin trepte
liniile ruginite par doi șerpi hipnotizați de foame
la cișmeaua spartă de ursari vrăbiile delirează-n sete
și se cred hultani așa de-naltă umbra li se-ntinde
pe cărămida putrezită din perete
priveam la trenuri de pe-o pasarelă
pe lângă maxi-taxi trec indiferent
- miroase a hoit lângă benzinărie, călcați, vă rog, puțin atent
îmi poartă grija vânzătorul
cât vezi cu ochii nici un maidanez
002.265
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 148
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “m-au așteptat la pasarelă; prea târziu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/244475/m-au-asteptat-la-pasarela-prea-tarziuComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.